Ai 48 de ore sa ajungi la Polul Nord!

Treceam, cu ani in urma, printr-un lung si complex (mi se parea mie, atunci) proces de selectie, in demersul de a obtine un job pe care mi-l doream foarte tare. La un moment dat, intr-o faza finala ce dura deja de peste o ora, intervievatorul (viitorul meu sef) mi-a propus brusc, fara nici o legatura cu conversatia anterioara, urmatorul scenariu: „Te invit la mine in birou. Iti pun in brate drapelul cu sigla firmei si o carte de credit AMEX Gold, fara limita de suma, si-ti cer sa infigi steagul asta la Polul Nord, pe calota de gheata, in 48 de ore. Spune-mi cum reactionezi”.

N-o sa credeti, nu despre raspunsul meu vreau sa va vorbesc (vezi a doua paranteza, mai sus), ci despre rolul unei astfel de intrebari in cadrul unui interviu. Si are un rol cel putin dublu, dupa parerea mea.

In primul rand sa te surprinda, sa chiar socheze putin, sa te scoata din poezia invatata cu care ai venit de-acasa. Un recrutor cu experienta va depasi nivelul „povestirii” CV-ului si al intrebarilor standard („unde te vezi peste 5 ani?” sau „Ce te recomanda pentru postul X sau Y”). Va dori sa evalueze, dincolo de aptitudinile tehnice si experienta candidatului, sansele ca acesta sa performeze cu succes in postul vizat.

In egala masura, un candidat bine pregatit va anticipa scenariul interviului si va pregati temeinic raspunsuri convingatoare la intrebarile la care se asteapta. Iar intervievatorul stie asta si va incerca sa exfolieze ambalajul construit cu migala si sa afle ce e, de fapt, inauntru.

Modul in care raspunzi e, pe de alta parte, relevant in raport cu cerintele jobului pe care ti-l doresti si cu cultura organizatiei in care te vei integra. Nu exista raspunsuri gresite, dar exista raspunsuri mai mult sau mai putin compatibile cu profilul cautat de angajator / recrutor. Astfel, un profil dinamic si independent (job de vanzari, spre exemplu) va fi demonstrat de un raspuns voluntar, angajant, de genul „Iau steagul si cardul si plec la aeroport”. Un profil managerial va fi mai degraba confirmat printr-un raspuns de tipul „Planific drum, haine, echipamente, evaluez durate si riscuri si apoi trec la actiune”, in timp ce un profil conservator, precaut (finance, business analyst, etc), va analiza cu scepticism oportunitatea si bugetul unei astfel de intreprinderi. Si nu va uita sa ceara PIN-ul de la card.

In aceeasi nota, o companie cu o pronuntata cultura antreprenoriala, ce cultiva agresiv initiativa angajatilor, va accepta mai greu o persoana care-si incepe raspunsul cu obiectii si prea multe intrebari ajutatoare, in timp ce o firma mare, organizata, cu reglementari interne bine procedurate, va prefera probabil un acut spirit analitic.

Am folosit frecvent, mai tarziu, in proiectele mele de recrutare, acest scenariu sau altele similare, tocmai in acest dublu scop. Am primit o varietate naucitoare de raspunsuri, de la blocaj complet sau negare apriori („E imposibil!” sau „Am crezut ca e un interviu serios!”) pana la angajament total (scos laptop, cautat info linii aeriene, redactat Excel cu etapele calatoriei, acolo, in fata mea!). Raspunsuri care mi-au spus multe despre persoana din fata mea si, mai ales, despre compatibilitatea sa cu jobul si organizatia vizate.

Si pentru ca tot am inceput sa „dau din casa”, voi continua cu cateva recomandari care sper sa te ajute sa treci cu succes un astfel de test:

1. Fii relaxat. Stiu, nu-i usor, mai ales pentru cei emotivi (despre asta, poate, intr-un articol viitor), dar e singurul mod in care o astfel de intrebare nu te va surprinde.

2. Pregateste-te bine inainte (pe asta o stiai, desigur, dar e foarte importanta). Afla detalii nu doar despre job, dar si despre companie si cultura ei organizationala. Daca se poate chiar despre persoana intervievatorului!

3. Exerseaza-ti si rafineaza-ti mesajul si imaginea pe care vrei sa le transmiti, pana cand realmente crezi in primul si te identifici cu a doua. Desigur, e mult mai usor sa faci asta cand iti sunt proprii.

4. Atunci cand ti se propune un astfel de scenariu, transpune-te efectiv in el. Foloseste-ti imaginatia. Daca e sa ramanem la exemplul de mai sus, poate n-ar fi rau sa-ti tremure un pic genunchii de frig la final (exagerez, desigur, dar nu foarte tare).

5. Fii sincer! Inadvertentele de mesaj pe care le transmiti pe parcursul unui interviu sunt usor remarcate de un recrutor / angajator cu experienta si sunt mult mai ingrijoratoare decat micile incompatibilitati cu profilul candidatului ideal. Altfel spus, nu-i cazul aici sa
te dai Superman si sa promiti c-ajungi la pol in 2 ore. Nu vei fi nici crezut, nici angajat!

Iar la final, pentru curiosi: Da, se poate. Se poate ajunge in 48 de ore la Polul Nord. Cunosc pe cineva care a facut-o. Sa obtii jobul pe care ti-l doresti nu poate fi, cred eu, mai dificil. Folosind cam aceleasi calitati…

Afla mai multe despre Dragos Popescu aici.