Hot Now

Ce ne motivează să muncim

19 04 2013, Ioana Rijnetu , 6 comentarii, 8.312 afisari

“Un salariu destul de mare ca să pot să… “ ar fi un prim răspuns suficient de just și realist, dacă ne raportăm la condițiile economice actuale (problema șomajului, lipsa stabilității la locul de muncă etc). Dintr-o perspectivă elementară, într-adevăr, motivația principală pentru muncă se reduce la partea financiară. Însă „banii nu aduc fericirea” (nici măcar la locul de muncă).

Motivația angajaților la locul de muncă a fost și mai este încă de actualitate pentru mulți specialiști din domeniul psihologiei organizaționale care continuă să exploreze modul în care ne raportăm la muncă și ce anume ne motivează cu adevărat.

Și pentru că problema motivației revine periodic în atenția tuturor, m-am gândit să vă recomand o resursă inspirațională și utilă, un filmuleț video din seria TEDex al lui Dan Ariely, profesor de psihologie și economie comportamentală la Universitatea Duke din State. Observațiile și concluziile acestuia mi s-au părut interesante pentru că oferă o viziune suficient de plauzibilă a motivației reale pentru muncă, a comportamentului uman în contextul acesteia, dar și a nevoii de a da un sens muncii noastre de zi cu zi.

Pentru a răspunde la întrebări de genul “De ce muncesc oamenii?“ sau “Cum reușim să ne bucurăm de efortul depus pentru munca prestată?“și a găsi o explicație a motivației pentru fiecare dintre noi, autorul a prezentat două experimente.

În primul experiment, mai multe persoane au fost rugate să construiască jocuri LEGO pt o anumită sumă de bani, iar după finalizarea unui joc, dacă acceptau propunerea, încă un joc pentru o sumă mai mică, apoi altul pentru și mai puțini bani și tot așa. Întregul efort depus de participanți avea un sens, deoarece contribuiau la construirea mai multor jocuri, în ciuda faptului că procesul se baza pe ciclicitate.

Experimentul a avut ca punct de plecare mitul grecesc al lui Sisif, omul condamnat să urce o stâncă în vârful muntelui, pentru ca apoi să îi aștepte coborârea și să o urce din nou. La eforturi asemănătoare au fost supuși și participanții care au primit sarcina de a construi jocuri LEGO pentru bani. Odată jocul terminat, una sau mai multe piese erau extrase din joc. Scopul a fost acela de a demonstra care sunt efectele muncii fără un rezultat sau progres vizibil; un joc al absurdului fără niciun sens și cu multe particularități demotivatoare pentru munca depusă.

Al doilea experiment a supus participanții la un exercițiu mai ușor: să găsească perechi din litere care erau înșirate aleatoriu pe o coală de hărtie, bineînțeles contra unei sume de bani. Și acest experiment a fost supus unor condiții/filtre specifice: recunoașterea muncii, ignorarea ei și distrugerea „produsului” final. Rezultatele au arătat că, atât ignorarea cât și distrugerea efortului depus au avut, firesc, un impact negativ pentru performanța participanților. Aceștia au fost demotivați de reacția examinatorului și s-au oprit din exercițiu.

Prezentarea autorului se încheie cu o comparație între viziunea filosofului scoțian Adam Smith despre noțiunea de eficiență și abordarea lui Karl Marx despre sensul muncii. Primul folosește un exemplu practic și util al termenului de eficiență şi presupune să aloci o responsabilitate specifică fiecărei persoane în parte pentru a genera productivitate și implicit eficiență. De cealaltă parte, Marx susține ideea că sentimentul pe care-l au oamenii cu privire la munca lor este mult mai important, la fel ca şi legătura care se creează cu ceea ce fac în mod repetat.

Vă invit să descoperiți care au fost concluziile celor 2 experimente urmărind materialul inspirațional What Makes us Feel Good about Our Work:

Comentarii (6)
  1. Ioan Micu spune:

    Excelent pusa problema motivatiei. Felicitari Ioana pentru ideea articolului. In opinia mea ar mai fi de adaugat un lucru esential: explicatiile, adica, de ce se intampla lucrurile in acest mod?. Desigur, explicatia nu poate veni decat din psihologie. Exista cele 3 tipuri de foame psihologica care ne orienteaza actiunile: foamea de stimulare, foamea de confirmare, foamea de structurare a timpului.

    • Ioana Rijnetu spune:

      @IoanMicu Multumesc frumos pentru aprecieri. Si mie mi s-a parut interesanta perspectiva prezentata de autor din prisma experiementelor. Cu siguranta, explicatia este una psihologica si diferita pentru fiecare individ in parte. Mi-a placut completarea cu „foame psihologica” 🙂

  2. gabriela spune:

    Foarte bun! Multumesc! Mult succes in continuare 🙂

  3. Carmen Vasile spune:

    Foarte inspirat articolul dvs. In prezent sunt putini specialisti HR care pun in discutie motivatia muncii alta decat retributia si posibilitatea de a avansa intr-o organizatie. Interesante si accesibile studiile si explicatiile oferite. Un material placut de parcurs si „motivant”.

  4. Ioana Rijnetu spune:

    Multumesc frumos pentru aprecieri! Ma bucur ca v-a fost util materialul video. In contextul unor schimbari si transformari la nvel organizational, ar fi utila si o astfel de abordare. Sunt si alti factori motivatori pe langa cei de ordin material, insa difera de la individ la individ. Multumesc inca o data si numai bine!

Adauga comentariu

Cele mai noi

Studiul indică modificări semnificative ale riscurilor și priorităților. Talentul este perceput ca fiind unul dintre cele mai mari riscuri de către liderii unora dintre cele mai mari companii din lume. Majoritatea liderilor se concentrează pe asimilarea avantajelor de mediu obținute în perioada de carantină. Doar o treime dintre liderii intervievați privesc cu optimism perspectivele de […]

Detalii

Dacă până acum, în lunile de vară, piața muncii traversa o perioadă de stagnare în ceea ce privește locurile de muncă disponibile și interesul candidaților pentru acestea, putem spune că în vara anului 2020 lucrurile au stat cu totul altfel. Lunile iunie-august au fost marcate de o cerere mare din partea candidaților, care au fost […]

Detalii

Pe 1 octombrie 2020 Erudio dă start celui mai nou program al său de leadership, Etikon – Încredere și Cooperare. Etikon se adresează liderilor, antreprenorilor, managerilor, echipelor de conducere și echipelor care lucrează în proiecte comune. Premisa de la care s-a pornit este că, în perioada pe care o traversăm, liderii sunt cei care au […]

Detalii

Legislația apărută anul acesta dă posibilitatea părinților, în cazul închiderii temporare a școlilor, grădinițelor sau creșelor, să primească zile libere plătite pentru supravegherea copiilor. Autoritățile au venit cu două acte normative, o lege și o ordonanță, fiecare dintre ele stabilind acordarea de zile libere părinților în situația închiderii unităților de învățământ din cauze diferite. De […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter