Ce ne motivează să muncim

“Un salariu destul de mare ca să pot să… “ ar fi un prim răspuns suficient de just și realist, dacă ne raportăm la condițiile economice actuale (problema șomajului, lipsa stabilității la locul de muncă etc). Dintr-o perspectivă elementară, într-adevăr, motivația principală pentru muncă se reduce la partea financiară. Însă „banii nu aduc fericirea” (nici măcar la locul de muncă).

Motivația angajaților la locul de muncă a fost și mai este încă de actualitate pentru mulți specialiști din domeniul psihologiei organizaționale care continuă să exploreze modul în care ne raportăm la muncă și ce anume ne motivează cu adevărat.

Și pentru că problema motivației revine periodic în atenția tuturor, m-am gândit să vă recomand o resursă inspirațională și utilă, un filmuleț video din seria TEDex al lui Dan Ariely, profesor de psihologie și economie comportamentală la Universitatea Duke din State. Observațiile și concluziile acestuia mi s-au părut interesante pentru că oferă o viziune suficient de plauzibilă a motivației reale pentru muncă, a comportamentului uman în contextul acesteia, dar și a nevoii de a da un sens muncii noastre de zi cu zi.

Pentru a răspunde la întrebări de genul “De ce muncesc oamenii?“ sau “Cum reușim să ne bucurăm de efortul depus pentru munca prestată?“și a găsi o explicație a motivației pentru fiecare dintre noi, autorul a prezentat două experimente.

În primul experiment, mai multe persoane au fost rugate să construiască jocuri LEGO pt o anumită sumă de bani, iar după finalizarea unui joc, dacă acceptau propunerea, încă un joc pentru o sumă mai mică, apoi altul pentru și mai puțini bani și tot așa. Întregul efort depus de participanți avea un sens, deoarece contribuiau la construirea mai multor jocuri, în ciuda faptului că procesul se baza pe ciclicitate.

Experimentul a avut ca punct de plecare mitul grecesc al lui Sisif, omul condamnat să urce o stâncă în vârful muntelui, pentru ca apoi să îi aștepte coborârea și să o urce din nou. La eforturi asemănătoare au fost supuși și participanții care au primit sarcina de a construi jocuri LEGO pentru bani. Odată jocul terminat, una sau mai multe piese erau extrase din joc. Scopul a fost acela de a demonstra care sunt efectele muncii fără un rezultat sau progres vizibil; un joc al absurdului fără niciun sens și cu multe particularități demotivatoare pentru munca depusă.

Al doilea experiment a supus participanții la un exercițiu mai ușor: să găsească perechi din litere care erau înșirate aleatoriu pe o coală de hărtie, bineînțeles contra unei sume de bani. Și acest experiment a fost supus unor condiții/filtre specifice: recunoașterea muncii, ignorarea ei și distrugerea „produsului” final. Rezultatele au arătat că, atât ignorarea cât și distrugerea efortului depus au avut, firesc, un impact negativ pentru performanța participanților. Aceștia au fost demotivați de reacția examinatorului și s-au oprit din exercițiu.

Prezentarea autorului se încheie cu o comparație între viziunea filosofului scoțian Adam Smith despre noțiunea de eficiență și abordarea lui Karl Marx despre sensul muncii. Primul folosește un exemplu practic și util al termenului de eficiență şi presupune să aloci o responsabilitate specifică fiecărei persoane în parte pentru a genera productivitate și implicit eficiență. De cealaltă parte, Marx susține ideea că sentimentul pe care-l au oamenii cu privire la munca lor este mult mai important, la fel ca şi legătura care se creează cu ceea ce fac în mod repetat.

Vă invit să descoperiți care au fost concluziile celor 2 experimente urmărind materialul inspirațional What Makes us Feel Good about Our Work: