De ce implicarea angajaților nu este suficientă

Cercetările în domeniul HR și, mai mult decât orice, practica au dovedit fără drept de apel că nivelul de implicare (engagement) al angajaților este una din dimensiunile critice care afectează performanța individuală și organizațională pe termen lung. Vorbim aici atât de atașamentul emoțional al profesioniștilor față de organizație (sentimentul zilnic de bine, modul armonios în care se raportează la valorile organizaționale și la modul în care „se fac lucrurile” în companie), dar și de dimensiunea rațională a angajamentului care duce și ea la o atenție mai mare față de clienți și la profitabilitate crescută.

Dincolo de strategiile de creștere a acestui nivel de angajament, se pune însă din ce în ce mai mult problema regândirii modului în care companiile fac business în fiecare zi. Concret, cum trecem de la cultura competitivității (dovedit nocivă) la cultura colaborării, cum construim comunități interne bazate pe interese comune, cum promovăm inovația și dăm „culoare” brandului organizațional (și, automat, celui de angajator). Și dacă toate aceste provocări nu erau suficiente, noile modalități de lucru trebuie implementate cu succes având în vedere tiparele de comportament și motivaționale ale unor generații diferite de angajați.

Dilema HR-ului în acest context este cât se poate de evidentă: cum putem dezvolta programe de recunoaștere bazate pe noile standarde de muncă? Pentru răspunsuri competente, că recomandăm să participați la webcast-ul HCI pe această temă de mâine .

Descoperiți mai multe detalii și înscrieți-vă la webcast-ul Why Employee Engagement Isn’t Enough.