Ricardo Cravo: “românii sunt calzi, flexibili, pasionați, dar dezorganizați și demotivați”

Cum e să fii expat în România? Ce gândesc străinii despre românii cu care lucrează? Care sunt calitățile și defectele românilor, în relațiile de muncă? Despre toate aceste lucruri am discutat cu Ricardo Cravo, un portughez de 32 de ani, CFO & Executive Administrator la PayUp Group, care trăiește în România din 2008 și chiar și-a întemeiat o familie aici. Ricardo crede că românii sunt calzi, sociabili, flexibili, însă lipsiți de auto-motivare. Și este convins că în țara noastră a apărut o nouă clasă – aceea a oamenilor de afaceri puși pe treabă, care va contribui substanțial la dezvoltarea economică.

Când și de ce ai venit în România?

În 2008, pe când eram în Portugalia, la PriceWaterhouse Coopers, mi s-a propus să lucrez, pentru un startup, în Spania, și am fost de acord, pentru că îmi place să călătoresc. După două zile, am primit un telefon și mi s-a spus: sorry, nu e Spania, e România! Și mi s-a părut OK, am zis: de ce nu? Deși, la vremea respectivă, singurul lucru pe care îl știam despre România era echipa de fotbal. Dar am fost de acord să vin aici pentru că îmi doream, oricum, să lucrez în altă țară, pentru experiența mea profesională și pentru că îmi place să călătoresc. Am venit, așadar, în august 2008 în România, pentru a dezvolta aici PayUp, o companie internațională de servicii financiare care se concentrează asupra furnizării serviciilor de plată electronică pentru societăți naționale și regionale emitente de facturi (utilități, bănci, telefonie și altele). Printre serviciile oferite se mai numără reîncărcarea electronică a telefoanelor mobile, plata facturilor, plata cu cardul și alte servicii disponibile în cadrul distribuției cu amănuntul, prin intermediul terminalelor.

Care a fost prima reacție, când ai ajuns în România?

Tocmai pentru că îmi place să vizitez și alte țări, începutul a fost foarte frumos. Prima reacție a fost una pozitivă, pentru că era totul nou, era o schimbare, iar primele trei-patru luni în România au fost foarte bune. Am prins, din august până în decembrie 2008, o perioadă de creștere economică, aveam un job nou, care îmi plăcea, mă ocupam de recrutări, am construit o echipă, așadar era totul bine.

Dar în ceea ce privește relațiile de muncă, raporturile cu românii – au fost la fel de bune?

Da. Cu timpul, mi-am dat seama că românii nu sunt cu mult diferiți de portughezi, chiar dacă, geografic, ne desparte o distanță considerabilă. Suntem latini și avem multe trăsături în comun. Mai mult, cred că România se situa, când am venit eu aici, în punctul în care se afla Portugalia în anii ‘80, imediat după integrarea în Uniunea Europeană. Confruntându-se cu aceleași provocări și probleme, făcând aceleași greșeli. Am mai trecut prin asta în tinerețe, în Portugalia – lucru care, pentru mine, reprezintă un avantaj, pentru că știu direcția către care se îndreaptă lucrurile, știu cum va fi peste zece ani. Această experiență mă ajută foarte mult în relațiile cu românii.

Știu că, la un moment dat, ai plecat din România, dar te-ai întors. De ce te-ai întors?

După trei ani petrecuți aici a trebuit să mă întorc în Portugalia, dar a fost o decizie la nivelul grupului, nu a avut nicio legătură cu România sau cu activitatea mea aici. După un an, am vrut să mă întorc în România, ca să îmi continui munca aici, dar și pentru că, între timp, soția mea își încheiase concediul de creștere a copilului și trebuia să își reia activitatea profesională. Am cunoscut-o pe soția mea aici, e româncă și avem o fiică de doi ani și jumătate. M-am întors, așadar, în România, în martie 2012, pentru a continua dezvoltarea companiei PayUp, dar și pentru un nou startup. Pe lângă munca pe care o desfășor, sunt partener într-un business din sistemul sanitar: o platformă online, consultaclick.com, prin intermediul căreia pacienții își pot face programări la medic online. Consultaclick.ro are deja o bază de date ce cuprinde 2000 de medici, 75 de clinici, iar pe site s-au înregistrat 500 de utilizatori. Cu ajutorul site-ului se fac, lunar, 150 de programări online și 300 de programări offline. Cred că sunt foarte multe oportunități de afaceri în România, mai multe decât în Portugalia.

Chiar crezi asta?

Da, România se află într-un stadiu în care sunt multe posibilități de dezvoltare, în Portugalia economia nu este atât de dinamică. Chiar comparativ cu Polonia sau Finlanda, unde am studiat, România e mai dinamică. Și mai e ceva care îmi place aici, dacă vrei să începi un proiect nou, oamenii sunt entuziaști, vor să facă ceva, sunt deschiși la tot ce e nou, la idei inovative.

Ai spus că românii sunt deschiși la nou, dispuși să încerce… Chiar așa e, oare?

Da, sunt convins. Oamenii sunt deschiși, iar asta înseamnă numeroase oportunități de afaceri. De exemplu, când merg la cumpărături, la supermarket, observ că oferta nu e atât de generoasă, nu găsesc mereu produsele pe care le caut, iar dacă sunt, au un preț exgerat de mare. De aceea spun că sunt multe oportunități în piață, dacă vii cu produse sau servicii de calitate, la prețuri rezonabile, poți răzbate pe orice piață. Cred că mulți dintre antreprenorii români caută profitul imediat, în detrimentul calității, pentru că sunt multe produse românești care costă la fel de mult precum cele provenite din Portugalia, Grecia sau Germania, de exemplu.

Când vorbești despre oportunități de afaceri, te referi la București – sau cunoști și restul țării?

Mă refer la întreaga țară. Am călătorit mult prin România, soția mea este din Iași și am fost de multe ori acolo, dar și în alte părți, deci cunosc și restul țării.

Expat în România: cum e să lucrezi cu românii?

Fără prejudecăți, decis să se raporteze numai la propria experiență și nu la cea a altor străini veniți să lucreze în România, Ricardo a acumulat, în cei patru ani petrecuți în țara noastră, destule cunoștințe despre români. În opinia lui, suntem flexibili, dispuși să căutăm soluții și să gândim dincolo de limitele impuse, însă ne caracteriează o anumită comoditate și dezorganizare.

Când ai venit în România, cum ți s-au părut românii, în relațiile de muncă?

La început, toată lumea îmi spunea că românilor trebuie să le spui exact ce trebuie să facă și să urmărești ca treaba să fie dusă la bun sfârșit, pentru că altfel, dându-le libertate, sau lăsându-i să lucreze în ritmul lor – nu vor face treabă bună. Însă eu nu pot să lucrez așa, nu seamănă deloc cu stilul meu de management. Mie îmi place să discut cu oamenii, să îi implic, să îi fac să se gândească la munca lor și să vină cu soluții. Inițial, angajații noștri se așteptau să le spun exact ce să facă, nu să le pun întrebări, să aștept de la ei idei. Însă, după un timp, au simțit că în acest fel sunt implicați, că părerile lor contează și veneau chiar ei la mine cu propuneri, cu idei. De la un anumit punct, au înțeles că fiecare om în parte are rolul său în companie și responsabilitățile sale. Am văzut oamenii crescând profesional, făcând progrese mari.

Câți angajați are compania?

20 de angajați în birourile companiei și încă 20 de freelanceri. Oamenii au avut ocazia să crească, din punct de vedere profesional, și am văzut că sunt mulțumiți, le place să se dezvolte în cadrul companiei. Mă bucură asta, mai ales că în alte țări nu e la fel. Spre exemplu, în Polonia, oamenii sunt foarte eficienți, dacă le spui să facă ceva anume, vor face, dar numai între 9 și 5, în limitele stabilite. Dacă îi rogi să gândească un pic mai departe, îți vor spune că nu se poate, sau că nu pot rămâne peste program. De la un polonez vei ști foarte clar, de la bun început, cât poți să obții. Cu românii, în schimb, dacă ești mai insistent, dacă îi faci să înțeleagă faptul că sunt importanți pentru companie și le explici ce aștepți de la ei, vei avea rezultate mult mai bune! Dacă îi dai românului o anumită responsabilitate în cadrul companiei, va aprecia acest lucru și, ca manager, vei fi mulțumit de munca sa. Este unul dintre motivele pentru care îmi plac românii!

E adevărat, cu românii trebuie să te asiguri, din când în când, că fac în continuare lucrurile pe care le au de făcut. Pentru că pot să facă același lucru, bine, timp de trei luni, iar apoi, brusc, să se oprească – nu știu din ce motiv! Din acest punct de vedere, românii sunt mai greu de manageriat, pentru că, din timp în timp, trebuie să verifici că lucrurile merg în direcția care trebuie.

Ce alte puncte slabe mai au românii, în ceea ce privește relațiile de muncă?

Pe lângă această lipsă de continuitate, mi se pare că nu sunt destul de auto-motivați (în sensul în care trebuie, din când în când, impulsionați) și sunt dezorganizați. Dar cred că dezorganizarea e o consecință a sistemului românesc, parcă toată țara e în această stare.

Pentru că ai menționat sistemul – cum te descurci cu sistemul românesc?

Sincer, statul și justiția sunt două probleme majore ale țării, care pot stopa dezvoltarea României și pot destabiliza companii sau antreprenori. Și mai e o problemă, piața e destul de sălbatică, din cauza oamenilor de afaceri care urmăresc rezultate rapide, fac greșeli majore și, dacă ești în aceeași piață, te afectează. Acestea cred că sunt problemele majore din economia României, nu oamenii (din zece oameni, trei sau patru sunt cu adevărat buni) și nici potențialul pieței, piața există.

Un an greu înseamnă noi oportunități de afaceri

În ciuda unui sistem dezorganizat și a unei piețe imprevizibile, Ricardo are de gând să continue să investească în România. Are, deja, și alte planuri de afaceri, are în vedere noi parteneriate și este optimist în privința viitorului țării noastre: România are drumul ei, înainte, pentru că există o mulțime de oportunități!, crede Ricardo.

Ai de gând să continui să lucrezi în România?

Da, îmi place aici, sunt deja de patru ani, am investit aici și continui să dezvolt și alte proiecte, împreună cu alți parteneri. Văd o mulțime de oportunități de afaceri în România, în servicii sau producție. Dacă oferi produse sau servicii de calitate, la prețuri rezonabile, nu ai cum să nu reușești.

Un mare avantaj al României, din păcate neexploatat, este poziția excelentă din punct de vedere geografic. Dacă ar exista autostrăzi, trenuri, conexiuni, infrastructură – România ar crește imediat.

Se spune că 2013 va fi un an greu, din cauza luptelor pentru puterea politică, pentru că am avut o vară secetoasă, leul s-a depreciat, prețurile cresc, românii sunt tot mai săraci… Ce părere ai?

Dacă va fi un greu – înseamnă că vor fi oportunități pentru noi afaceri! În general, anii grei sunt buni pentru noi începuturi.

Eu nu mă aștept ca politicienii să rezolve problemele din țara asta – dar nici nu cred că va fi mai rău de atât. Cred că românii vor să dezvolte afaceri, să câștige bani, cunosc antreprenori care vor să schimbe ceva, oferind produse sau servicii de calitate, în toate sectoarele. Un lucru pe care îl apreciez în România este apariția unei noi clase de oameni cărora le plac lucrurile temeinic făcute. Și cred că această clasă va duce țara mai departe. Nu politicienii, ci sectorul privat. Și mai cred că, oricât se va adânci criza economică în lume, România are drumul ei, înainte, pentru că există o mulțime de oportunități.

Spuneai, la începutul discuției, că românii și portughezii au trăsături în comun. Care ar fi acestea?

Suntem cu toții latini, suntem calzi, ne place să petrecem, punem multă pasiune în ceea ce facem și căutăm mereu soluții pentru probleme – spre deosebire de nemți sau polonezi, care se țin strict de reguli și aleg calea bătătorită. Suntem flexibili și sociabili – și asta îmi place foarte mult.

Dacă ar fi să îi descrii pe românii în trei cuvinte – care ar fi?

Calzi – dar în același timp detașați – și curioși, în sensul că sunt mereu dispuși să încerce tot ce e nou.

Dacă ți-ar oferi cineva, acum, un job foarte bine plătit în Portugalia, ai pleca din România?

Nu, sigur nu. Nu mă văd părăsind România – cel puțin nu acum, și nu pentru Portugalia. Vreau să trăiesc în afara țării mele, să cunosc cât mai multe culturi. Probabil că mă voi întoarce în Portugalia când voi mai îmbătrâni și voi putea aduce ceva nou țării mele.