Voluntariatul: motivatie intrinseca in stare pura?

Corina ne-a intrebat:

De curand am intrat intr-o organizatie studenteasca destul de puternica si activez [sau urmeaza sa fac asta] pe departamentul HR..ati putea sa-mi dati mai multe detalii despre ce as putea face in privinta dezvoltarii membrilor si motivarea acestora ? [avand in vedere ca toti sunt voluntari] Va multumesc.

Noi ii raspundem:

Exista diferente mari intre modul de funtionare al organizatiilor bazate pe voluntariat si al celor comerciale si din punctul de vedere al mecanismelor motivationale si de dezvoltare. Aparent, motivatia in organizatiile comerciale este o ecuatie destul de simpla in care banii au un rol covarsitor (desi ultimele teorii in domeniu au dovedit cat de discutabila este aceasta abordare).

Voluntariatul si motivatiile sale (mai degraba intrinseci) sunt insa aspecte mult mai volatile, de unde si nevoia de a aborda problema motivarii si dezvoltarii voluntarilor intr-o maniera diferita.

Pentru a pune la punct un sistem coerent de motivare intr-o organizatie bazata pe voluntariat, este foarte important sa existe o intelegere clara a motivelor pentru care membrii organizatiei au ales sa faca parte din ea.

Facem anumite lucruri fara sa asteptam o rasplata materiala din diferite motive:

– pentru ca ne simtim bine facand asta;

– pentru ca avem nevoie de ceva cu care sa ne umplem timpul;

– pentru ca toti cei din grupul de apropiati sunt implicati in activitati de genul asta;

– pentru ca simtim nevoia sa facem ceva concret, sa actionam in anumite directii si nu doar sa privim ce si cum fac altii;

– pentru ca vrem sa ne dezvoltam anumite abilitati sau vrem sa dobandim cunostinte noi intr-un domeniu;

– pentru ca vrem sa vedem ce inseamna de fapt voluntariatul.

Si lista poate continua.

Poate cel mai important lucru care merita facut inainte de a pune la punct o strategie de motivare a voluntarilor este analizarea si intelegerea motivatiilor fiecarui membru in parte si clasificarea acestora in cateva categorii generale.

Documentul acesta explica mai in detaliu care sunt tipologiile de voluntari si care sunt asteptarile lor/ ce ii face sa functioneze bine si eficient intr-o astfel de organizatie:

– cel orientat catre rezultat;
– cel care are nevoie de putere;
– cel care se implica in activitati de voluntariat pentru a face parte dintr-un anumit grup;
– cel care are nevoie de recunoastere;
– cel care se ofera voluntar din altruism.

Pe fiecare il motiveaza ceva diferit si trebuie motivat diferit. In mod similar, fiecare tip de voluntar are nevoie de implicarea intr-un anumit gen de proiecte si cu un anumit gen de responsabilitati pentru a se dezvolta in sensul in care isi doreste.

Informatiile care ii permit managerului sa clasifice voluntarii pe diferite tipologii motivationale ar trebui sa poata fi culese din interviurile initiale derulate pentru inscrierea in organizatie si/ sau din discutii ulterioare corelate (poate) cu completarea unor chestionare concepute in acest sens.

Dincolo de particularitatile comunicarii cu fiecare tipologie de voluntar in parte, ceea ce ni se pare de retinut din documentul recomandat este necesitatea motivarii lor continue. Ideile si perceptiile oamenilor despre sine si lume se schimba in timp si este posibil ca un mecanism al motivarii care a functionat pana la un moment dat sa duca la esec. De aici una din provocarile careia trebuie sa ii faca fata managerul unei astfel de organizatii: aceea de a fi mereu prezent, implicat, deschis si dispus sa faca lucrurile diferit.

Pentru mai multe idei si un top 10 al modalitatilor de motivare a voluntarilor, e de citit si articolul acesta.

In ceea ce priveste dezvoltarea, si ea trebuie abordata in mod creativ si flexibil (cu atat mai mult cu cat resursele financiare ale organizatiilor bazate pe voluntariat sunt minime sau aproape inexistente in acest sens.)

Efortul de dezvoltare poate sa ia in calcul cateva directii generale:

1. Dezvoltarea prin implicare si feedback (fiecare proiect in parte presupune roluri si activitati diferite si un manager atent poate sa jongleze cu alocarea acestora astfel incat sa se asigure ca in functiile de tipologiile de voluntari de care dispune acestia sunt expusi la experiente cat mai multe si cat mai variate. Pe parcursul derularii proiectelor, feedback-ul constructiv, individual sau de echipa nu trebuie sa lipseasca).

2. Dezvoltarea prin imitare si mentoring (implicarea voluntarilor in proiecte de job shadowing, internship-uri etc.)

3. Dezvoltarea prin training si participare la conferinte (organizarea de sesiuni pe diferite teme cu atragerea unor vorbitori cu experienta)

4. Dezvoltarea prin invatare individuala (identificarea de resurse, de genul celor mentionate si de noi aici, si recomandarea acestora acelor tipologii de voluntari pentru care studiul individual este o alternativa viabila de dezvoltare).

Pentru mai multe idei si resurse, s-a lansat de curand Blogunteer.ro, pe care il recomandam cu caldura.