Alex Moise, Sarto: “Nu poți să vinzi datorită hainelor, dar poți să faci o impresie mai bună!”

Ce înseamnă black tie/white tie? Care este diferența dintre stilul formal și casual? Cât de lungă trebuie să fie manșeta cămășii sub sacou? Când alegi papion și când cravată? Răspunsurile la toate aceste întrebări – și multe altele – ni le spune Alexandru Moise, co-fondatorul SARTO made to measure, o companie românească ce își propune nu numai să îmbrace bărbații, ci să-i și consilieze în ceea ce privește stilul vestimentar. După ce a lucrat, câțiva ani, în domeniul IT, pasionat de fashion și tot ceea ce ține de stilul masculin, Alexandru Moise s-a îndreptat către acest domeniu, alături de prietenul lui și co-fondatorul Sarto, Alex Drăgan. Astfel, în primăvara anului 2012, au deschis showroom-ul din nordul Bucureștiului, iar acum au deja clienți fideli, care revin în fiecare sezon.

Despre povestea Sarto made to measure, trecerea de la un domeniu la altul și, mai ales, cât cântăresc hainele în afaceri și care sunt cele mai importante dress code-uri, în interviul cu Alexandru Moise.

Care este povestea Sarto? Când și cum ai trecut de la IT la haine made to measure?

Am lucrat la Asesoft din 2008 până în martie 2012, când eram product manager, pot să spun că am crescut o dată cu compania. Însă ideea de a face ceva în zona de fashion apăruse undeva prin 2010, din pură pasiune. Împreună cu prietenul meu, Alex Drăgan, care este și co-fondator Sarto, citeam și vorbeam mult despre regulile vestimentare, despre ce zic italienii, ce zic britanicii sau ce au mai scris americanii. La un moment dat, am realizat că în România nici măcar experții sau revistele de modă nu scriau despre ce discutam noi și ne-am dat seama că suntem pregătiți să intrăm pe piața de fashion de la noi din țară.

Dar ce anume discutați voi și nu se regăsea în reviste?

Vorbeam despre stil, despre reguli – de exemplu, cât de lungi ar trebui să fie pantalonii, cât de strâmți, în funcție de constituția fiecăruia. Există niște reguli generale, dar sunt și detalii de care trebuie să ții seama. Erau părerile noastre, dar din discuțiile acelea ne-am dat seama că avem expertiza necesară și că ne mai lipseau niște croitori buni. Am lucrat foarte mult și cu croitori din România, pentru noi, personal, dar trebuia să stai să le explici de ce vrei tu ca pantalonul să fie atât de larg, sau cum să cadă sacoul și nu înțelegeau, pentru că aveau școala de croitorie comunistă. Însă, după ce am ajuns în Italia, la Milano, am văzut cât de buni sunt cei de acolo și am constatat că este, deja, creat un sistem. Ne-am spus: de ce să nu aducem sistemul de acolo în România și să facem brandul așa cum credem noi că este bine, adaptându-l la piața din România? Asta era în 2011, când îmi terminasem Masterul în Marketing, la ASE, și ajunsesem într-un moment în care simțeam că mă plafonez, din punct de vedere profesional, simțeam nevoia unei schimbări, vroiam să fac ceva care îmi place, așa că trebuia să iau o decizie. După mai multe vizite la Milano, lucrurile au început să se lege, am avansat discuțiile cu un atelier de croitorie de lângă Milano și așa am ajuns să intrăm în zona aceasta. Am pus la punct un plan, am înființat firma în 2012, am început să lucrăm cu furnizorul și am deschis showroom-ul.

Cum ați ales numele? V-ați inspirat din celebrul site TheSartorialist.com?

Nu, de fapt The Sartorialist s-a inspirat din același loc ca și noi! Sarto înseamnă croitor în limba italiană, deci și The Sartorialist s-a inspirat din zona aceasta. În engleză există și adjectivul sartorial, care face referire la un stil italienesc, elegant. De aici a apărut și The Sartorialist. Multă lume crede că de acolo ne-am inspirat, dar de fapt este invers, el s-a inspirat din același loc ca și noi.

Cine au fost primii voștri clienți?

Primii clienți au fost cei care ne cunoșteau și care ne auziseră vorbind despre Sarto cu un an înainte de a deschide showroom-ul. Apoi, din vorbă în vorbă, au venit și alți clienți către noi.

Ați apelat la social media în creșterea brandului? Sunteți prezenți în social media?

Suntem prezenți pe Facebook, avem și blogul care ne ajută, dar nu pot spune că social media este principalul motor de promovare al nostru. Ne ajută, mai degrabă, parteneriatele, evenimentele la care participăm.

Ce fel de oameni sunt clienții voștri?

Majoritatea sunt manageri și antreprenori, cu venituri peste medie și oameni ceva mai deschiși la minte.

De ce mai deschiși la minte?

Pentru că vor să încerce ceva nou. Avem și clienți care deja au experimentat serviciile de genul acesta – made to measure – în afara țării, dar majoritatea sunt clienți care nu cunosc piața și nu și-au cumpărat haine făcute pe măsură niciodată.

Aveți mulți clienți?

În momentul de față avem până în 200, dar este foarte bine, din punctul nostru de vedere. Nu vindem un produs ca să avem un volum de clienți foarte mare, nu vom ajunge la mii de clienți niciodată.

Haina face pe om? Nu, dar prima impresie contează!

Fără ipocrizie sau falsă modestie, trebuie să recunoaștem, prima impresie contează. Nu eticheta, brandul sau logo-ul, ci alegerea hainelor potrivite pentru ocazie și momentul zilei, aspectul îngrijit și manierele. Iar stilul personal nu este deloc de neglijat în business și devine din ce în ce mai important pe măsură ce acumulezi funcții și te îndrepți către poziții de top. De aceea, este bine să te cunoști, să îți creezi un stil personal și să te prezinți într-un mod cât mai profesionist. “Categoric, nu poți să vinzi datorită hainelor, dar poți să faci o impresie mai bună, cel puțin la început”, crede Alexandru Moise.

Cât de mult contează cum arăți? Te ajută hainele în comunicarea cu clientul? Poți să vinzi și datorită hainelor pe care le porți?

Categoric, nu poți să vinzi datorită hainelor, dar poți să faci o impresie mai bună, cel puțin la început. Este o chestie psihologică, când dai mâna cu cineva pentru prima dată, este posibil să îți placă sau nu. Fie că participi la o întâlnire formală, într-o sală de consiliu, sau una informală, la un prânz, este important să fii îmbrăcat potrivit pentru tipul de întâlnire pe care îl ai. Contează prima impresie, pentru că poți să câștigi mai ușor încrederea unui partener de afaceri sau a unui client, dacă te prezinți într-un mod profesionist de la început. Dacă i-ai câștigat partenerului de afaceri încrederea, ai șanse mai mari să închizi deal-ul respectiv. Este valabil și pentru bărbați, și pentru femei. Și asta o spun din experiență, e testat.

Hainele trebuie să fie o completare a personalitățIi fiecăruia, dar la fel de importante sunt manierele, felul în care vorbești sau în care te porți. O haină nu te schimbă, nu te face altfel decât ești, ci trebuie să fie o prelungire a personalității tale, care se vede.

Noi nu ne ocupăm numai de haine, ci și consiliem bărbații cu privire la dezvoltarea stilului personal. Acest tip de consiliere este principalul avataj pe care îl oferim noi. Nu ne rezumăm doar la a arăta niște materiale unui client, ci discutăm și despre stilul personal, îl ajutăm să și-l definească, chiar ne luăm angajamentul că îi vom îmbunătăți imaginea. Și asta nu o poți face doar punând niște materiale în față unui client și zicându-i: alege-ți!

Dar clienții au încredere să meargă pe mâna voastră? Îi convingeți că sfaturile voastre sunt în avantajul lor?

Noi nu ne-am propus să îi convingem, ci venim cu niște propuneri care li se potrivesc, iar clienții își dau seama, în urma discuțiilor pe care le avem, că o parte dintre propunerile noastre li se potrivesc. Pentru că, înainte de a alege un costum sau un material, vorbim cu clienții despre mediul lor profesional, cel social, despre personalitatea fiecăruia, stilul de viață, preocupări, familie, despre ce fac după orele de serviciu, unde își petrec weekend-ul și așa mai departe. Ne interesează și ce altceva mai are clientul în garderobă. Pentru că stilul lui de viață influențează garderoba, dacă după orele de birou persoana respectivă se duce acasă și stă cu copiii – este una, iar dacă iese seara în oraș, se întâlnește cu alte persoane, dacă merge la restaurant sau în alte cercuri – are alte nevoi.

Așadar, în funcție de stilul de viață al fiecăruia putem să facem niște recomandări de haine care să îl ajute. Pentru că, până la urmă, ne interesează ca hainele pe care le facem pentru el să și servească la ceva, nu doar să aibă în șifonier niște sacouri frumoase! Pe lângă haine (costum, sacou, pantaloni, jachete sport) mai facem și cămăși și accesorii: cravate, papioane, eșarfe, batiste sau brâuri pentru ceremonii.

Noi vorbim despre toate aceste aspecte și în cadrul Academiei de stil – un proiect pe care l-am creat noi, pentru a informa și a educa din punct de vedere vestimentar oamenii din mediul de business. Sunt niște cursuri plătite, pentru companiile care vor să își instruiască angajații pentru a se prezenta cât mai bine.

Ce prețuri sunt la Sarto? Tot ce este scump este și de calitate?

Ca regulă generală da, pentru că atunci când un produs este mai scump este evident faptul că și materialul și manopera (ceea ce înseamnă lucrătura, cusăturile etc.) sunt mai bune. Deci este clar că produsele mai scumpe sunt mai bune. Dar cât de scumpe pot fi? Noi oferim un preț acceptabil și rațional. Adică un costum costă între 2000 și 4000 de lei. Nu vrem să ne ducem peste pragul de 1000 de euro, pentru că în momentul de față nu se justifică, decât pentru clienți care ne cer în mod expres alte materiale sau un alt sistem de lucru.

Ce planuri mai aveți?

Pe termen scurt, ne dorim să continuăm în aceeași direcție. Recent, am început să ne ocupăm și de haine de ceremonie. Pe termen mediu, ne gândim să mai deschidem un showroom în București sau în țară. Avem în vedere planuri de extindere, dar încă nu știm dacă vom face schimbări anul acesta sau în anul următor.

“Stilul personal se creează în timp și nu este definit de tendințele sezoniere”

Care sunt cele mai frecvente greșeli de stil ale bărbaților din România? Cât de bine sunt îmbrăcați românii din mediul de business? “Se vede o continuă îmbunătățire a stilului față de trecut, dar încă mai este de lucru”, crede Alexandru Moise. Am fost surprinsă să aflu că italienii se duc la croitor de când sunt mici. Tatăl sau chiar bunicul sunt cei care îi duc pe tineri la croitorul lor, așadar, gustul se conturează din tinerețe. În România nu se întâmplă asta, însă persoanele din mediul de business încep să învețe regulile vestimentare.

Cât de bine sunt îmbrăcați bărbații români din mediul de business?

Cred că se vede o continuă îmbunătățire a stilului față de trecut, dar încă mai este de lucru. Depinde, se vede că unii dintre bărbați își dau interesul, dacă te informezi poți să îți îmbunătățești stilul vestimentar. Și un consilier dintr-un magazin de brand poate să îți dea un sfat, să te ajute, să îți aleagă măsura, dar uneori poți să nu nimerești mărimea potrivită. Cred că asta este una dintre probleme, am observat persoane cu haine prea largi, prea scurte sau prea strâmte, sau care nu sunt întotdeauna combinate așa cum trebuie.

Sau, uneori, bărbații din România nu acordă suficientă atenție pantofilor pe care îi poartă, în comparație cu costumul. Eu cred că o pereche de pantofi ar trebui să coste cât un costum. Nu 20, 30%, cât se înțelege în România. Pantofii de o calitate foarte bună vor rezista mult în timp, mai mult decât un costum, dacă sunt îngrijiți corespunzător.

Care sunt tendințele din actualul sezon, primăvara și vara lui 2013?

Noi nu ne axăm pe trenduri. Ci mergem în zona de stil personal, ne axăm foarte mult pe ceea ce are nevoie clientul nostru, nu pe ceea ce se poartă. Stilul se creează în timp și nu este influențat decisiv de trenduri, ci de cum ești tu. Da, poți să te inspiri din tendințe, dar asta nu înseamnă să îți schimbi garderoba de la an la an. Ci să îți păstrezi stilul personal, inspirându-te din diferite trenduri. Este bine să păstrezi niște proporții decente, să nu exagerezi în nicio direcție. Și să ții seama de conformație, de proporții, pentru că degeaba te îmbraci conform tedințelor, dacă nu te avantajează.

Poți să ne dai câteva sfaturi vestimentare pentru bărbații care vor să arate cât mai bine?

Manșeta cămășii trebuie să iasă doi centimetri de sub sacou. De asemenea, este foarte important cum arată un sacou în zona umerilor: să se întindă exact până în locul în care se termină umărul, să nu fie mai mare sau mai strâmt. Sunt foarte importante și proporțiile unui sacou, în funcție de conformația fiecăruia. O persoană foarte înaltă nu trebuie să poarte un sacou mai scurt, pentru că nu va părea mai scund, ci dimpotrivă. Și este necesar să îți adaptezi ținuta la tipul de activitate pe care o desfășori, la mediul în care lucrezi sau la întâlnirile din ziua respectivă!

La final, l-am rugat pe Alexandru Moise să ne descrie fiecare dress code în parte.

Principalele dress code-uri vestimentare

White tie – este cel mai pretențios cod vestimentar, pentru gale sau baluri. Sunt foarte puține evenimente în lume care mai cer dress code white tie: frac, vestă albă, papion alb, totul este super formal, rochiile doamnelor sunt foarte lungi, simple, toată lumea trebuie să arate asemănător.

Black tie – un dress code ceva mai permisiv decât white tie: nu este obligatoriu să se poarte frac, se poate alege și un smoking cu revere satinate, chiar și un costum negru, simplu, iar la gât – papion negru. Cravata nu e acceptată la black tie. Cămașa este albă, eventual se poartă și brâu, dacă este cazul, iar pantofii trebuie să fie negri, eventual din piele lăcuită.

Formal – este des întâlnit în business și, o dată cu acest cod, intrăm în zona de zi. Este nevoie de costum închis la culoare (negru, gri, bleumarin sau maro – dar maro-ul este o culoare mai greu de asortat, trebuie foarte multă atenție, pentru că numai anumite nuanțe de maro sunt pretabile pentru business: cele închise, spre tabac, pentru că alegând o nuanță mai deschisă, intrăm în zona informală). Cămașa: albă, bleu, în ultimii ani sunt acceptate și culorile roz sau lila. La gât: cravată închisă la culoare.

Este un dress code recomandat mai ales pentru întâlnirile din board-ul director, pentru zona de banking, domeniul financiar sau top management.

Casual – Stilul casual potrivit pentru oamenii de business poate fi compus din sacou asortat la pantaloni de culoare diferită, cămașă (nu orice cămașă, ci una una cu guler tare, simplă) și fără cravată.