Alina Botica: „Scopul meu principal este să am timp pentru activitățile care îmi aduc plăcere și liniște”
Alina Botica este fotografă, cu specializare în fotografia de beauty, portret și cea de boudoir, reușind să facă femeile să se simtă bine în pielea lor ca să-și poată exprima feminitatea și printr-un shooting foto profesionist.
N-a fost mereu simplu și nu și-a găsit nișa de specializare dintr-o dată, ci a trecut prin mai multe locuri de muncă, unde – cum chiar ea spune, Universul îi tot arăta direcția, însă a mai fost nevoie de un timp ca să facă lucrurile să funcționeze în direcția de soloprenoriat. Pe Alina o găsiți pe website-ul său, aici.
Cine ești (nu ce faci) tu?
Buna! Eu sunt Alina și sunt un OM. Sunt femeia care duce o viață faină, trăită cu însemnătate și făcând (în mare parte) cam tot ce-i place. Sunt copilul care poarta în borseta un recipient cu soluție pentru făcut baloane. Sunt omul care se bucura de mare, de nisip cald sub tălpi, de plimbări lungi, de apusul de soare, de o bere rece băută intr-o seara de vara. Sunt omul care învață să-și asculte intuiția.
Dacă ai alege un cuvânt care să te reprezinte, care ar fi acela?
Zen (așa îmi zic toate prietenele și cunoscuții mei).
Care sunt persoanele care te-au influențat cel mai mult în deciziile pe care le-ai luat în carieră? Și cum?
Dacă vorbim de cariera actuală, atunci eu am fost prima persoană de care m-am lăsat influențată și am luat decizia de a porni pe aceasta cale. O altă persoană este mentora mea, care m-a învățat sa mă dau din calea mea, m-a învățat că “done is better than perfect”, m-a învățat ce înseamnă reziliența în business, curajul de a spune NU atunci când simți că ceva nu e potrivit pentru tine.
Care au fost cele mai bune decizii în carieră? Dar cele mai proaste? De ce?
Cea mai bună decizie a fost să încep pentru că simțeam că nu mi se potrivește deloc un job cu orar fix și în spatele unui birou. Cea mai proastă a fost să nu-mi asigur un fond de economii din care să pot trai și susține un business în cazul unor întâmplări neprevăzute.
Cum ai decis că ai nevoie de o schimbare?
Simțeam că locul în care lucram nu mi se mai potrivește. Deja începusem să acumulez frustrări pentru că făceam și o parte din jobul unui manager de departament, dar nu eram remunerată pe măsură. Și, funny story, departamentul pe care îl aveam în subordine a fost închis, m-am bucurat enorm pentru că știam că este oportunitatea mea de a mă dedica business-ului meu. Am luat o pauză de la a-mi caută un alt job până la un moment când am decis să mă angajez intr-o firma de publishing. La câteva luni, aproximativ 6 luni, s-a închis și această firmă…așa că atunci am decis că Universul îmi zice “Hei! Hei! Chiar nu vrei sa te duci pe calea ta?!” și am pornit în aceasta aventura a soloprenoriatului.
Cum s-a schimbat identitatea ta profesională după ce ai decis să mergi pe cont propriu?
Pot să spun că sunt un om mai împlinit. Ceea ce fac este mai în acord cu mine și valorile mele. Găsesc un sens în ceea ce fac.
Ce metode de sprijin ai folosit pentru această schimbare?
Am învățat foarte mult, am avut joburi în paralel cu business-ul pentru circa un an de zile. Am creat legături cu cei din breaslă. Am ieșit la întâlniri de networking. Am participat la workshopuri live ca sa învăț tot ce se poate învață despre business, marketing, fotografie. Am legat prietenii cu oameni care m-au sprijinit și m-au ajutat.
Care au fost cele mai mari provocări?
Cele mai mari provocări sunt și în ziua de azi și anume cele legate de socializare și ieșitul din mediul meu, pentru că viață de soloprenor poate fi foarte singuratică. În același timp, consecvența și disciplina sunt alte provocări. A nu cădea în plasa comparației și a nu te lasă copleșit de tot ceea ce ai de făcut, de gânduri negative.
Cum integrezi work-life balance în munca ta de zi cu zi?
Am lucrat și lucrez foarte mult la asta pentru că scopul meu principal, pe lângă acela de a face bani ca să pot trăi, este să am timp. Să am timp pentru activitățile care îmi aduc plăcere și liniște. Așa că am niște reguli de la care mă abat foarte, foarte rar și care îmi oferă șansă sa fie un echilibru între business și viață mea personală.
Cum definești rutina? Te ajută în vreun fel în munca profesională?
Rutina e ceva care nu-mi plăcea când aveam 20 de ani, dar dacă stau sa mă gândesc și atunci aveam rutine. Acum privesc rutina ca pe ceva benefic, ceva ce este necesar sa fac pentru binele meu, pentru liniștea mea, pentru succesul afacerii mele. Sigur că mă ajută. De la rutina prin care îmi introduc clientele în tot ceea ce înseamnă o sesiune foto reușită, până la rutina mea de skincare care îmi oferă un moment de liniște în fiecare dimineață și seara, ceea ce este foarte benefic atât pentru fizicul meu, cât și pentru psihicul meu.
Care sunt oamenii pe care te bazezi în ceea ce faci? Ce calități cauți la colaboratori?
Fiind soloprenor nu prea am colaboratori de care sa depind în mod direct. Singurul colaborator de lungă durată și de care depind în mod direct este make-up artista mea care îmi e alături de 9 ani de zile, mergând spre 10, și asta cred că spune multe. Caut în colaboratorii mei punctualitate, loialitate, onestitate, vreau să știu că dacă spun ceva aia urmează să și facă. Îmi doresc să fie oameni buni, oameni cu simț al umorului, oameni pe care să mă pot baza când am nevoie și care să-și fac munca bine și cu dedicare.
Care sunt modelele tale?
Nu am modele în înțelesul pe care îl dam noi acestui cuvânt, în sensul că nu am oameni pe care să-i urmăresc și să zic „da, așa vreau și eu sa fiu”. Mă las inspirată de oameni, locuri, animale, experiențe și iau, de la fiecare în parte, ceea ce am nevoie sa primesc/învăț la momentul respectiv.
Dacă ar fi să dai un sfat cuiva care vrea să îți calce pe urme, care ar fi acela?
În primul și în primul rând, te rog tare mult să-ți construiești un cont de economii care să-ți poată asigura traiul pe cel puțin 6 luni de zile în cazul în care business-ul tău are un început mai lent. Și încă un alt cont de economii pentru cel puțin 3 luni din care să poți acoperi urgentele. Și cred că cel mai important sfat pe care și eu l-am învățat cu greu este acela de a spune NU atunci când simți că ceva nu este pentru tine, mergi pe intuiție, ea nu te va înșela niciodată. Eu am regretat de fiecare dată când am mers împotriva ei.
Care a fost cea mai mare recompensă personală pe care ai obținut-o în urma deciziei de a renunța la cariera anterioară și de a te lansa în antreprenoriat?
Am câștigat timp pentru mine!
Cum ai reușit să îți menții motivația și determinarea în fața provocărilor obișnuite ale antreprenoriatului?
Sunt un om optimist din fire, un om care nu-și face griji (sau cel puțin nu sunt la ordinea zilei, bineînțeles că am și eu momentele mele), un om care e de părere că pentru orice provocare exista o soluție. Sunt omul care nu crede în eșec; consider eșecul un pas înainte spre ceea ce e bine și potrivit pentru mine. Universul provides! 🙂
Cum definești tu inspirația și de unde îți iei această inspirație?
Nu am o definiție pentru inspirație, dar consider că este ceva de moment și totuși parte din tot ceea ce ai văzut, auzit, simțit. Inspirația o iau din natură, din filme, din imagini, din cărți, din viețile altora.
Ce ai face diferit acum, dacă ai fi la început de carieră?
Mi-as asculta mai mult intuiția, aș avea mai mult curaj și aș spune mai multi de NU. 🙂
Interviul cu Alina Botica face parte din seria Career Renegade. Simplificând lucrurile, să fii un „career renegade” înseamnă să lași deoparte un drum aparent previzibil, pentru ceea ce ai visat să fii. Conceptul pleacă de la abordarea pe care Jonathan Fields a detaliat-o în cartea sa, „Career Renegade”, despre care PortalHR a scris acum mai bine de 10 ani, aici.
(c) Fotografiile aparțin Alinei Botica
Newsletter-ul Portal HR
100% fără spam