Amedeea Enache, Fundația Estuar: „Empatia, dublată de curiozitate și deschiderea spre o altă cultură, pot fi piloni importanți spre crearea unei culturi de înțelegere și sprijin”

Cu o lume în continuă schimbare, unde știrile despre războaie sunt încă zilnice, calamitățile naturale schimbă radical viețile oamenilor, dar și cursul firesc al lucrurilor, PortalHR s-a întrebat cum putem înțelege mai bine felul în care ne raportăm la aceste aspecte, din două perspective: cea personală, a cuiva care trebuie să își ia viața de la capăt în alt loc din lume, fără o planificare prealabilă, dar și cea profesională, a pieței muncii, unde trebuie integrate mai multe aspecte.

Într-un interviu-introspecție despre cum ajutăm refugiații să devină persoane active pe piața muncii, PortalHR a stat de vorbă cu Amedeea Enache, director executiv Fundația Estuar, care de 30 de ani, își propune să sprijine dezvoltarea sistemului de sănătate mintală din România prin proiecte realizate la nivel național în parteneriat public-privat cu instituții publice locale de asistență socială, educaționale, de ocupare și la nivel european prin proiecte de cercetare și inovare.

Prin intermediul acestor acțiuni, Fundația Estuar contribuie la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu probleme de sănătate mintală și să încurajeze o dezbatere deschisă și responsabilă în societatea românească despre sănătate mintală.

Unul dintre aspectele esențiale de care Fundația Estuar s-a ocupat intensiv în ultimii 2 ani este sprijinul acordat refugiaților ucraineni, încă de la începerea războiului, fiind totodată co-chair, alături de Organizația Mondială a Sănătății și de Ministerul Sănătății, al Grupului de Sănătate Mintală și Sprijin Psiho-Social (MHPSS) pentru refugiații din Ucraina.

Totodată, printr-un proiect realizat în parteneriat cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (United Nations High Commissioner for Refugees – UNHCR), Fundația Estuar a oferit suport refugiaților ucraineni, atât cetățenilor, cât și celorlalte organizații care au beneficiari din această categorie.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă refugiații în procesul de integrare pe piața muncii în țările de destinație?

Principalele provocări, așa cum le vedem la Fundația Estuar, sunt legate de incertitudinea șederii în România și de faptul că mulți dintre refugiații din Ucraina nu au planuri de viitor. Mai adăugăm problemele legate de limbă- necunoașterea limbii române și de cele mai multe ori necunoașterea limbii engleze. Cultura proprie este iarăși importantă, dar nu atât de relevantă precum aspectele menționate mai sus.

Cum interacționează factori precum bariera lingvistică și diferențele culturale cu posibilitățile de angajare ale refugiaților?

Da, vedem la beneficiarii fundației – persoane care accesează programul de sprijin psihologic al fundației, imposibilitatea de a accesa unele locuri de muncă tocmai pentru că le lipsește elementul de bază – cunoașterea limbii române pentru a comunica, și mai ales pentru a-și desfășura jobul. 

În 2022, când am avut un flux mare de refugiați ucraineni, existau mai multe oferte de locuri de muncă pentru aceștia. Cum percepe acum societatea locală prezența refugiaților pe piața muncii și cum influențează aceasta șansele lor de succes în găsirea unui loc de muncă? 

Am sesizat și noi un fenomen de declin al entuziasmului și susținerii refugiaților. În primele luni de la declanșarea valului de refugiați, oamenii donau, erau foarte deschiși să ajute prin orice forme, inclusiv prin facilitarea obținerii unor locuri de muncă. Angajatorii erau deschiși să ajute sub orice formă. Între timp, au apărut alte situații care produc emoție – vezi cutremurul din Turcia – și polul de interes s-a mutat. Pe scurt, acum refugiații ucraineni se luptă pe aceleași locuri de muncă cu românii, însă au bariera limbii și incertitudinea unei case și a unui viitor aici.

Cum afectează experiența migrației forțate și incertitudinea viitorului mentalitatea și starea emoțională a refugiaților în căutarea unui loc de muncă?

Mulți dintre refugiații din Ucraina cer sprijin psihologic, tocmai pentru că războiul de acasă, pus peste incertitudinea unei șederi aici, îi duc într-o zonă de sensibilitate emoțională. În programul fundației Estuar, doar anul acesta am sprijinit peste 600 de persoane refugiate în cadrul unui program de suport psihologic derulat în parteneriat cu UNHCR.

Există tipuri de impact psihologic specifice asociate cu dificultățile întâmpinate în procesul de integrare pe piața muncii? Cum pot acestea influența performanța lor profesională?

Nu avem date în fundație referitoare la acest aspect. Dar știu că mulți dintre beneficiarii ucraineni din programul de suport psihologic se confruntă cu depresie și cu anxietate. Aceste stări afectează nu doar performanța profesională, ci întreaga lor viață. Nu sunt motivați să își caute sau să își mențină un loc de muncă, iar când au un loc de muncă, efectele afecțiunilor din spectrul sănătății mintale se pot traduce în eficiență scăzută și rată ridicată de absenteism. 

Cum gestionează refugiații presiunea suplimentară asociată cu adaptarea la un nou mediu de lucru și la așteptările locului de muncă în țara gazdă?

O parte dintre ei sunt înscriși în programul de sprijin psihologic al Estuarului, așadar avem o formă corectă și la îndemână de management a diferitelor provocări. Programul este gratuit și oferit încă din 2022, unde fiecare persoană venită din Ucraina îl poate accesa de câte ori are nevoie. 

Cum influențează legăturile sociale și rețelele de sprijin disponibile capacitatea refugiaților de a se integra pe piața muncii și de a face față provocărilor psihologice?

Da, încă de anul trecut, cel puțin în zona Bucureștiului, au fost create câteva rețele ale femeilor sosite în 2022, cu scopul de a pune la comun resurse complementare și de a gestiona situații și rezolva probleme ale comunității. Din ce cunoaștem de la beneficiarii fundației, legăturile în comunitatea ucraineană sunt puternice, refugiații se sprijina emoțional, și cînd află despre o sursa de sprijin din afara comunității, o dau mai departe, însă dacă doar știu că este de încredere, că este verificată intern. Prin aceste rețele, mulți angajatori au distribuit anunțuri și au găsit persoane din Ucraina gata să se angajeze. 

Cum contribuie aspectele de sănătate mentală la reziliența refugiaților în fața obstacolelor pe care le întâmpină în căutarea unui loc de muncă?

Din multitudinea de situații, aș menționa stresul și rezistența la stres. Cine știe cum să îl gestioneze, are o capacitate mai bună de a găsi și mai ales de a menține un loc de muncă. Și aș mai menționa și relațiile umane, care o dată cultivate, pot aduce echilibru și noi resurse, care ajută direct toate părțile implicate în proces. 

Cum pot angajatorii și colegii de muncă contribui la crearea unui mediu de lucru favorabil pentru refugiați, luând în considerare nevoile lor psihologice și emoționale?

Empatia joacă aici un rol extrem de important. Empatia, dublată de curiozitate și deschiderea spre o altă cultură, pot fi piloni importanți spre crearea unei culturi de înțelegere și sprijin pentru cineva care a lăsat în urmă o viață și care, fără să aibă aici o formă de stabilitate, încearcă de cele mai multe ori doar să supraviețuiască. 

Care sunt factorii psihologici care pot influența succesul pe termen lung al refugiaților în carierele lor în țările gazdă?

Nu știu dacă putem vorbi pe termen lung despre succes în accepțiunea de incluziune pentru că cei mai mulți dintre beneficiarii Estuarului își doresc să se întoarcă în Ucraina, după terminarea războiului. Dar pentru o cît mai bună și echilibrată ședere aici, e nevoie de crearea și menținerea unei rețele de sprijin care să asigure atât incluziunea la comunitatea de români, cât și menținerea legăturilor cu alți refugiați din Ucraina. Mai mult decât atât, dezvoltarea de soft skills, gestionarea stresului, învățarea limbii române, sunt elemente esențiale pentru ca refugiații ucraineni să poată avea o viață echilibrată în România. 

Proiectele Fundației Estuar au la bază sănătatea mintală, având o serie de beneficiari din mai multe categorii, pentru care existența fundației este esențială. Puteți sprijini activitățile lor aici.