Angajatorul nu mi-a plătit salariul. Ce pot să fac?

Potrivit unei discuții publicate în Forumul AvocatNet.ro, un angajat care nu și-a primit drepturile salariale poate să depună o sesizare la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia angajatorul își are sediu social.

Cum trebuie sesizat ITM

Avocatul Andreea Șuteu de la casa de avocatură Ionescu si Sava, a explicat, la o solicitare mai veche a AvocatNet.ro, că salariații pot sesiza Inspecția muncii și/sau Inspectoratul teritorial de muncă de la domiciliul lor direct sau în scris (prin poșta sau e-mail), această operațiune fiind scutită de orice fel de taxă.

„Sesizarea va trebui să conțină numele complet al reclamantului, codul numeric personal, adresa exactă, date de identificare ale angajatorului și a locațiilor în care acesta își desfășoară activitatea. Referirile la date trebuie să cuprinda ziua, luna și anul, informațiile trebuie să fie concise, iar solicitările precizate clar”, a precizat avocatul contactat de noi.

La depunerea sesizării, angajații nu trebuie să prezinte niciun fel de dovezi pentru că autoritățile vor controla angajatorul, urmând să-i solicite acestuia toate informațiile sau documentele pe care le consideră necesare pentru rezolvarea cererii salariatului.

„În cazul sesizării adresate Inspecției muncii sau Inspectoratului teritorial de muncă, autoritățile sesizate urmează a veni în control la respectivul angajator pentru a verifica respectarea de către acesta a legislației muncii, precum și acordarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor față de salariați”.

Cu ocazia controlului, se vor solicita conducerii angajatorului, documentele și informatiile necesare, se vor procura dovezi, se vor efectua investigații, urmând să dispună măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv constatarea contravențiilor și aplicare de sancțiuni contravenționale”, explică avocatul Andreea Șuteu.

Angajații care depun o astfel de reclamație la ITM nu trebuie să își facă griji despre repercursiuni pentru că, potrivit legii, aceste sesizări  beneficiază de confidențialitate, nefiind dezvăluit angajatorului motivul controlului.

Consilierul juridic din Forumul AvocatNet.ro a explicat în cadrul discuției amintite că ITM-ul va constata încalcarea legislației muncii și va putea sancționa cu avertisment sau cu amendă pe angajator,  însă nu-l poate obliga pe acesta să plătească salariile restante.

Salariații neplătiți la timp pot să-și dea în judecată patronul

Pe lângă sesizarea ITM, angajații mai au la dispoziție și o altă solutie: un proces cu angajatorul. Astfel, ei pot depune o cerere de chemare în judecată a angajatorului, la instanța de judecată de la domiciliu, aceasta fiind singura autoritate în stat care îl poate obliga pe angajator să plătească salariile restante, potrivit consilierului juridic din Forumul AvocatNet.ro. Acțiunea se depune la Tribunalul în a cărui rază salariatul își are domiciliul sau locul de muncă , în termen de 3 ani de la data la care angajatorul ar fi trebuit să achite salariul.

Potrivit avocatului Andreea Șuteu, cererea de chemare în judecată a angajatorului trebuie să conțină numele și prenumele, domiciliul  sau reședința părții, numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces (în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional), obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului (atunci când prețuirea este cu putință), motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, precum și dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere și semnătura.

Andreea Șuteu a arătat că în cazul litigiilor de muncă nu se plătesc taxe de timbru și nici nu se aplică timbru judiciar.

Totuși, cheltuieli vor exista pentru angajați, dacă vor fi reprezentați de un avocat, pentru că trebuie să achite onorariul pe care acesta îl percepe. În situația în care angajatul va avea câștig de cauză la finalul procesului, onorariul avocatului va fi suportat de partea adversă. Totuși, în cazul în care angajatul pierde, pe lângă onorariul avocatului care îl reprezintă, salariatul va fi obligat să plătească și avocatul care îl reprezintă în instanță pe angajator.

După depunerea cererii de chemare în judecată, explica avocatul Andreea Șuteu, se acordă termen pentru judecarea ei, procesul urmând să își continue cursul firesc: citarea părților, administrarea probelor și punerea concluziilor.

Andreea Șuteu subliniază că pentru litigiile de muncă hotărârea primei instanțe este executorie de drept.

Avocatul avertizează că, în cazul proceselor cu angajatorii, salariații se pot aștepta la diferite abuzuri din partea angajatorului, care, în cele mai multe dintre situații, nu pot fi evitate.

Medierea, o altă soluție posibilă

Angajatul care nu și-a primit salariul mai are la dispoziție și soluția medierii, procedură care se bazează pe cooperarea părților și utilizarea, de către mediator, a unor metode și tehnici specifice, bazate pe comunicare și negociere.

Consilierul juridic din Forumul AvocatNet.ro a precizat în cadrul discuției că medierea conflictelor de muncă poate interveni atât în faza extraprocesuală (înaintea declanșării unui proces în fața instanțelor de judecată), cât și în etapa procesuală (după ce s-au formulat cereri de chemare în judecată, apeluri sau recursuri).

Potrivit dispozițiilor din Legea medierii, părțile care vor să își rezolve un litigiu prin mediere au dreptul să își aleagă în mod liber mediatorul, iar procedura poate fi realizată chiar și de către mai mulți mediatori.

Părțile aflate în conflict se pot prezenta împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre părți, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părți invitația scrisă în vederea informării și acceptării medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitația se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului. Partea solicitantă va furniza mediatorului datele necesare contactării celeilalte părți. În cazul imposibilității de prezentare a vreuneia dintre părțile convocate, mediatorul poate stabili, la cererea acesteia, o nouă dată în vederea informării și acceptării medierii. În cazul acceptării medierii, părțile în dispută și mediatorul vor semna contractul de mediere.

Atenție!  Este interzisă desfășurarea ședințelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere între mediator, pe de o parte, și părțile aflate în conflict, pe de altă parte

Medierea are loc de obicei la sediul mediatorului, însă se poate stabili, de comun acord cu părțile, și un alt loc de desfășurare a discuțiilor.

Trebuie să știți că în general susținerile făcute pe parcursul medierii de către părțile aflate în conflict, precum și de către mediator au caracter confidențial față de terți și nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale.

Dacă părțile aflate în conflict ajung la o înțelegere, mediatorul poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimțite de acestea și care are valoarea unui înscris sub semnătură privată.

Litiganții pot solicita unui notar să le autentifice acordul sau pot cere unei instanțe de judecată să dea o hotărâre care să le consfințească înțelegerea.

Conflictul poate fi soluționat prin mediere, chiar dacă exista deja un proces cu această speță pe rolul unei instante. În acest caz, procesul va fi suspendat pe durata desfășurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.

Dacă litigiul este rezolvat prin mediere, instanța va pronunța o hotărâre care să consfințească acordul părților.

În situația în care conflictul nu este soluționat prin mediere, cererea de repunere pe rol  a procesului este scutită de taxa judiciară de timbru.