Candidat activ sau pasiv?

Până nu de mult timp, specialiștii în recrutare căzuseră de acord asupra unui aspect cheie pentru strategia proceselor de recrutare: candidații pasivi sunt cei pe care trebuie să îi vizăm, în vreme ce profesioniștii care își caută activ un loc de muncă nu sunt întotdeauna cea mai bună soluție pentru pozițiile cheie din organizație.

Am vorbit și noi pe PortalHR despre un studiu pe această temă realizat de Lou Adler în 2011. Concluziile erau, la momentul respectiv, cât se poate de grăitoare:

1. Doar 18% dintre profesioniștii care aveau la momentul studiului un loc de muncă erau în căutare activă a unui alt job, dar alți 60% erau dispuși să discute despre o oportunitate interesantă.

2. Anunțurile tradiționale de joburi (afișate în medii tradiționale) ajung doar la 23% din baza de candidați potențial interesați și interesanți.

3. Candidații în căutare activă sunt mai degrabă cei cu o experiență limitată de muncă.

4. Este foarte probabil ca Directorul de Operațiuni de care aveți nevoie să nu fie printre candidații activi.

5. Doar pentru că nu sunt în căutare activă nu înseamnă ca profesioniștii “pasivi” sunt mulțumiți cu locurile de muncă pe care le au.

Studii recente dovedesc însă că balanța candidat activ – candidat pasiv nu mai înclină neapărat și automat în favoarea celor din urmă. Astfel, în articolul de pe Recruiter.com pe care vi-l recomandăm azi este menționat un studiu realizat de compania Gallup despre nivelele de implicare ale profesioniștilor pasivi (adică ale celor pe care vrem să îi atragem în organizația noastră). 70% dintre angajații care au completat chestionarul erau la momentul studiului parțial sau complet neimplicați (termenul în engleză este „disengaged”) în compania/jobul lor. Așadar, chiar dacă în mod normal îi putem considera candidați pasivi, 7 din 10 angajați nu au în clipa de față nivelul de motivație/entuziasm pentru a avea performanțe susținute în jobul lor.

Dilema recrutorului este cât se poate de clară în acest context: chiar vreau să angajez un profesionist care se simte „confortabil” într-un job adesea plictisitor și într-un mediu care nu îl mai stimulează profesional? Chiar dacă, în mod tradițional, percepția despre angajații activi (și care nu au în clipa de față un loc de muncă) este că nu reprezintă cea mai bună soluție pentru poziția vacantă, s-ar putea ca în lumina ultimelor cercetări să fie oportun să ne revizum abordarea și atitudinea față de ei.

Candidat activ sau candidat pasiv? Depinde. În realitate nu putem proiecta cu exactitate performanța unui candidat activ versus cea a unui candidat pasiv. Este foarte posibil să acordăm candidatului pasiv din start prea mult credit când, de fapt, el/ea este doar un profesionist care a preferat mai degrabă un loc „călduț” decât asumarea riscului unor decizii și alegeri mai puțin „cuminți” din punct de vedere profesional.

Citiți mai multe despre argumentele în favoarea candidaților activi și în articolul: Is Passive Talent Better Than Active Job Seekers?

Pe noi ne-a convins. Ca în multe alte aspecte legate de resurse umane, și în acest caz este nevoie de echilibru și de un efort conștient de contracarare a ideilor preconcepute.