Ce garanţii are angajatul cu privire la salariul său

Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. Astfel sună reglementarea de principiu, dată de art. 169 din Codul muncii. Totuşi, să vedem şi cum sunt reglementate anumite situaţii specifice.

Alineatul (2) al aceluiaşi articol vine să precizeze că, în caz de daune cauzate angajatorului, acesta poate face reţineri din salarii, dar numai “dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.

Acceptarea fără rezerve a unei părţi din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situaţii nu poate avea semnificaţia unei renunţări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispoziţiilor legale sau contractuale.

Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de trei ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Termenul de prescripţie este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaştere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.

Reţineri din salariu când angajatul are datorii la mai mulţi creditori

Legat de aceeaşi materie, angajatorul trebuie să aibă în vedere şi ordinea de plată în cazul pluralităţii de creditori ai salariatului. Astfel, va fi respectată următoarea ordine:

a) obligaţiile de întreţinere;

b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat;

c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;

d) acoperirea altor datorii.

Descoperiți toate informațiile pe care trebuie să le știți despre reținerile din salariu citind tot articolul de Eugen Staicu de pe Legestart.ro.