Hot Now

Ce ne motivează să muncim

19 04 2013, Ioana Rijnetu , 6 comentarii, 8.238 afisari

“Un salariu destul de mare ca să pot să… “ ar fi un prim răspuns suficient de just și realist, dacă ne raportăm la condițiile economice actuale (problema șomajului, lipsa stabilității la locul de muncă etc). Dintr-o perspectivă elementară, într-adevăr, motivația principală pentru muncă se reduce la partea financiară. Însă „banii nu aduc fericirea” (nici măcar la locul de muncă).

Motivația angajaților la locul de muncă a fost și mai este încă de actualitate pentru mulți specialiști din domeniul psihologiei organizaționale care continuă să exploreze modul în care ne raportăm la muncă și ce anume ne motivează cu adevărat.

Și pentru că problema motivației revine periodic în atenția tuturor, m-am gândit să vă recomand o resursă inspirațională și utilă, un filmuleț video din seria TEDex al lui Dan Ariely, profesor de psihologie și economie comportamentală la Universitatea Duke din State. Observațiile și concluziile acestuia mi s-au părut interesante pentru că oferă o viziune suficient de plauzibilă a motivației reale pentru muncă, a comportamentului uman în contextul acesteia, dar și a nevoii de a da un sens muncii noastre de zi cu zi.

Pentru a răspunde la întrebări de genul “De ce muncesc oamenii?“ sau “Cum reușim să ne bucurăm de efortul depus pentru munca prestată?“și a găsi o explicație a motivației pentru fiecare dintre noi, autorul a prezentat două experimente.

În primul experiment, mai multe persoane au fost rugate să construiască jocuri LEGO pt o anumită sumă de bani, iar după finalizarea unui joc, dacă acceptau propunerea, încă un joc pentru o sumă mai mică, apoi altul pentru și mai puțini bani și tot așa. Întregul efort depus de participanți avea un sens, deoarece contribuiau la construirea mai multor jocuri, în ciuda faptului că procesul se baza pe ciclicitate.

Experimentul a avut ca punct de plecare mitul grecesc al lui Sisif, omul condamnat să urce o stâncă în vârful muntelui, pentru ca apoi să îi aștepte coborârea și să o urce din nou. La eforturi asemănătoare au fost supuși și participanții care au primit sarcina de a construi jocuri LEGO pentru bani. Odată jocul terminat, una sau mai multe piese erau extrase din joc. Scopul a fost acela de a demonstra care sunt efectele muncii fără un rezultat sau progres vizibil; un joc al absurdului fără niciun sens și cu multe particularități demotivatoare pentru munca depusă.

Al doilea experiment a supus participanții la un exercițiu mai ușor: să găsească perechi din litere care erau înșirate aleatoriu pe o coală de hărtie, bineînțeles contra unei sume de bani. Și acest experiment a fost supus unor condiții/filtre specifice: recunoașterea muncii, ignorarea ei și distrugerea „produsului” final. Rezultatele au arătat că, atât ignorarea cât și distrugerea efortului depus au avut, firesc, un impact negativ pentru performanța participanților. Aceștia au fost demotivați de reacția examinatorului și s-au oprit din exercițiu.

Prezentarea autorului se încheie cu o comparație între viziunea filosofului scoțian Adam Smith despre noțiunea de eficiență și abordarea lui Karl Marx despre sensul muncii. Primul folosește un exemplu practic și util al termenului de eficiență şi presupune să aloci o responsabilitate specifică fiecărei persoane în parte pentru a genera productivitate și implicit eficiență. De cealaltă parte, Marx susține ideea că sentimentul pe care-l au oamenii cu privire la munca lor este mult mai important, la fel ca şi legătura care se creează cu ceea ce fac în mod repetat.

Vă invit să descoperiți care au fost concluziile celor 2 experimente urmărind materialul inspirațional What Makes us Feel Good about Our Work:

Comentarii (6)
  1. Ioan Micu spune:

    Excelent pusa problema motivatiei. Felicitari Ioana pentru ideea articolului. In opinia mea ar mai fi de adaugat un lucru esential: explicatiile, adica, de ce se intampla lucrurile in acest mod?. Desigur, explicatia nu poate veni decat din psihologie. Exista cele 3 tipuri de foame psihologica care ne orienteaza actiunile: foamea de stimulare, foamea de confirmare, foamea de structurare a timpului.

    • Ioana Rijnetu spune:

      @IoanMicu Multumesc frumos pentru aprecieri. Si mie mi s-a parut interesanta perspectiva prezentata de autor din prisma experiementelor. Cu siguranta, explicatia este una psihologica si diferita pentru fiecare individ in parte. Mi-a placut completarea cu „foame psihologica” 🙂

  2. gabriela spune:

    Foarte bun! Multumesc! Mult succes in continuare 🙂

  3. Carmen Vasile spune:

    Foarte inspirat articolul dvs. In prezent sunt putini specialisti HR care pun in discutie motivatia muncii alta decat retributia si posibilitatea de a avansa intr-o organizatie. Interesante si accesibile studiile si explicatiile oferite. Un material placut de parcurs si „motivant”.

  4. Ioana Rijnetu spune:

    Multumesc frumos pentru aprecieri! Ma bucur ca v-a fost util materialul video. In contextul unor schimbari si transformari la nvel organizational, ar fi utila si o astfel de abordare. Sunt si alti factori motivatori pe langa cei de ordin material, insa difera de la individ la individ. Multumesc inca o data si numai bine!

Adauga comentariu

Cele mai noi

Piața muncii se află într-o continuă dezvoltare ceea ce face ca o mare parte dintre angajatori să caute constant noi talente în cadrul companiilor. Pentru a se integra în piața muncii studenții au nevoie de o dezvoltare majoră atât a competențelor hard, precum și a celor soft: comunicare, lucrul în echipă, creativitate sau responsabilitate. „Profesorii […]

Detalii

Cisco a anunțat un nou portofoliu de soluții axate pe continuitatea afacerii, în cadrul CiscoLive!, eveniment organizat în mediul virtual pentru prima dată, în perioada 16-17 iunie 2020. Trăim într-o lume incertă, de aceea continuitatea operațională a devenit un obiectiv major pentru companii. Conform celui de-al cincilea studiu PwC COVID-19 CFO Pulse Survey în rândul […]

Detalii

Printre problemele ridicate în ultima vreme printre angajați și contabili a fost chestiunea diminuării numărului de zile de concediu de odihnă la care are dreptul un salariat, în contextul în care a stat o perioadă de timp în șomaj tehnic – în unele sectoare de activitate, unde sunt încă restricții, sunt salariați care încă se […]

Detalii

Revista HR Manager împreună cu Humanistic organizează miercuri 8 iulie, între orele 14.00-16.00, evenimentul online „DIGITAL LEARNING ORGANISATION. FAST FORWARD”. Vom afla cum arată și cum construim o strategie de digitalizare a procesului de învățare aplicabilă pentru o organizație care învață în mod constant, și nu doar forțată de împrejurări. Discuțiile despre digitalizarea procesului de învățare […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter