Hot Now

Ce ne motivează să muncim

19 04 2013, Ioana Rijnetu , 6 comentarii, 8.278 afisari

“Un salariu destul de mare ca să pot să… “ ar fi un prim răspuns suficient de just și realist, dacă ne raportăm la condițiile economice actuale (problema șomajului, lipsa stabilității la locul de muncă etc). Dintr-o perspectivă elementară, într-adevăr, motivația principală pentru muncă se reduce la partea financiară. Însă „banii nu aduc fericirea” (nici măcar la locul de muncă).

Motivația angajaților la locul de muncă a fost și mai este încă de actualitate pentru mulți specialiști din domeniul psihologiei organizaționale care continuă să exploreze modul în care ne raportăm la muncă și ce anume ne motivează cu adevărat.

Și pentru că problema motivației revine periodic în atenția tuturor, m-am gândit să vă recomand o resursă inspirațională și utilă, un filmuleț video din seria TEDex al lui Dan Ariely, profesor de psihologie și economie comportamentală la Universitatea Duke din State. Observațiile și concluziile acestuia mi s-au părut interesante pentru că oferă o viziune suficient de plauzibilă a motivației reale pentru muncă, a comportamentului uman în contextul acesteia, dar și a nevoii de a da un sens muncii noastre de zi cu zi.

Pentru a răspunde la întrebări de genul “De ce muncesc oamenii?“ sau “Cum reușim să ne bucurăm de efortul depus pentru munca prestată?“și a găsi o explicație a motivației pentru fiecare dintre noi, autorul a prezentat două experimente.

În primul experiment, mai multe persoane au fost rugate să construiască jocuri LEGO pt o anumită sumă de bani, iar după finalizarea unui joc, dacă acceptau propunerea, încă un joc pentru o sumă mai mică, apoi altul pentru și mai puțini bani și tot așa. Întregul efort depus de participanți avea un sens, deoarece contribuiau la construirea mai multor jocuri, în ciuda faptului că procesul se baza pe ciclicitate.

Experimentul a avut ca punct de plecare mitul grecesc al lui Sisif, omul condamnat să urce o stâncă în vârful muntelui, pentru ca apoi să îi aștepte coborârea și să o urce din nou. La eforturi asemănătoare au fost supuși și participanții care au primit sarcina de a construi jocuri LEGO pentru bani. Odată jocul terminat, una sau mai multe piese erau extrase din joc. Scopul a fost acela de a demonstra care sunt efectele muncii fără un rezultat sau progres vizibil; un joc al absurdului fără niciun sens și cu multe particularități demotivatoare pentru munca depusă.

Al doilea experiment a supus participanții la un exercițiu mai ușor: să găsească perechi din litere care erau înșirate aleatoriu pe o coală de hărtie, bineînțeles contra unei sume de bani. Și acest experiment a fost supus unor condiții/filtre specifice: recunoașterea muncii, ignorarea ei și distrugerea „produsului” final. Rezultatele au arătat că, atât ignorarea cât și distrugerea efortului depus au avut, firesc, un impact negativ pentru performanța participanților. Aceștia au fost demotivați de reacția examinatorului și s-au oprit din exercițiu.

Prezentarea autorului se încheie cu o comparație între viziunea filosofului scoțian Adam Smith despre noțiunea de eficiență și abordarea lui Karl Marx despre sensul muncii. Primul folosește un exemplu practic și util al termenului de eficiență şi presupune să aloci o responsabilitate specifică fiecărei persoane în parte pentru a genera productivitate și implicit eficiență. De cealaltă parte, Marx susține ideea că sentimentul pe care-l au oamenii cu privire la munca lor este mult mai important, la fel ca şi legătura care se creează cu ceea ce fac în mod repetat.

Vă invit să descoperiți care au fost concluziile celor 2 experimente urmărind materialul inspirațional What Makes us Feel Good about Our Work:

Comentarii (6)
  1. Ioan Micu spune:

    Excelent pusa problema motivatiei. Felicitari Ioana pentru ideea articolului. In opinia mea ar mai fi de adaugat un lucru esential: explicatiile, adica, de ce se intampla lucrurile in acest mod?. Desigur, explicatia nu poate veni decat din psihologie. Exista cele 3 tipuri de foame psihologica care ne orienteaza actiunile: foamea de stimulare, foamea de confirmare, foamea de structurare a timpului.

    • Ioana Rijnetu spune:

      @IoanMicu Multumesc frumos pentru aprecieri. Si mie mi s-a parut interesanta perspectiva prezentata de autor din prisma experiementelor. Cu siguranta, explicatia este una psihologica si diferita pentru fiecare individ in parte. Mi-a placut completarea cu „foame psihologica” 🙂

  2. gabriela spune:

    Foarte bun! Multumesc! Mult succes in continuare 🙂

  3. Carmen Vasile spune:

    Foarte inspirat articolul dvs. In prezent sunt putini specialisti HR care pun in discutie motivatia muncii alta decat retributia si posibilitatea de a avansa intr-o organizatie. Interesante si accesibile studiile si explicatiile oferite. Un material placut de parcurs si „motivant”.

  4. Ioana Rijnetu spune:

    Multumesc frumos pentru aprecieri! Ma bucur ca v-a fost util materialul video. In contextul unor schimbari si transformari la nvel organizational, ar fi utila si o astfel de abordare. Sunt si alti factori motivatori pe langa cei de ordin material, insa difera de la individ la individ. Multumesc inca o data si numai bine!

Adauga comentariu

Cele mai noi

Școala de Valori a lansat pe 20 iulie Tabăra online Laboratorul de cariere, o premieră în educația alternativă românească: primul program de experiențe pentru succes în care tinerii cu vârste între 16 – 20 ani își pot dezvolta abilitățile și identifica oportunitățile de dezvoltare academică și de carieră. Înscrierea în tabăra are loc până pe […]

Detalii

Absolvenții din promoția 2020 de la ciclul de licență și masterat din toată țara, dar și tinerii profesioniști care se află în căutarea unui loc de muncă sau unui program de internship/trainee sunt invitați să acceseze gratuit portalul de carieră Hipo.ro, unde până pe 14 august, se desfășoară Târgul Virtual pentru Absolvenți 2020, un eveniment […]

Detalii

Redacția Avocatnet a scris în ultimele luni despre foarte multe aspecte ce țin de relația angajator – salariat în contextul epidemiei de coronavirus. Acesta este motivul pentru care au putut să pună azi informațiile cap la cap pentru a face un ghid orientativ util pentru orice companie activă în momentul de față sau care se […]

Detalii

În perioada 1-9 septembrie 2020 se va desfășura ediția a XIV-a a Școlii de Vară HR Club Next Generation, dedicată studenților și masteranzilor pasionați de resurse umane. Adaptându-ne “noului normal”, formatul va fi puţin diferit faţă de anii trecuţi, iar cursurile se vor desfăşura pe o platformă virtuală, însă obiectivul rămâne acelaşi: continuăm să ne […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter