Cine a câștigat din migrația românilor către vest?

Șase ani se împlinesc anul ăsta de când România a aderat la Uniunea Europeană și tot atâția de când multe din statele râvnite de români ca destinație pentru migrație și-au închis parțial piața forței de muncă pentru noi. Conform tratatului de aderare restricțiile ar urma să se ridice din 2014, dar lucrurile par a rămâne în continuare la latitudinea deciziilor naționale în fiecare stat în parte. Cine a avut de câșigat, cine de pierdut din decizia asta luată în 2007 și perpetuată selectiv până acum? Acesta a fost subiectul unei dezbateri organizate la București de Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, o organizație europeană de jurnalism.

La o primă vedere ar fi avut de câștigat toată lumea. Românii cu meserii căutate în vest, care au reușit astfel să-și cumpere acolo o viață mai bună decât acasă. Statele primitoare, care folosesc abilitățile acestor specialiști, deși nu au contribuit cu ceva la formarea lor. Firmele de intermediere de forță de muncă. Și chiar statul Român care a primit an de an influxuri consistente de capital trimis de românii emigrați familiilor lor rămase în țară.

Restricțiile au scăzut salariile tuturor

La o privire mai atentă lucrurile sunt un pic diferite. Organizarea la București a dezbaterii amintite a debutat cu un film realizat la Londra de jurnalista Sorana Sănescu (TVR) în care se arată cum sunt exploatați muncitorii români pe piața de muncă britanică, profitând exact de aceste restricții oficiale. Constructorii români din Marea Britanie sunt mai vulnerabili la abuz şi exploatare din partea angajatorilor, iar menţinerea restricţiilor a dăunat chiar și muncitorilor britanici, prin impunerea unor salarii mai mici în piaţă, dar şi economiei în ansamblu, prin taxe şi impozite reduse plătite de angajatori. Efectele au fost, aşadar, contrare scopului pentru care limitarea accesului la piaţa de muncă fusese instituit.

Sean Bamford, expertul confederaţiei sindicale engleze Trades Union Congress (TUC), care cuprinde şi sectorul construcţiilor, a spus cu această ocazie, la București, că: „TUC cere ridicarea măsurilor tranzitorii. Problemele pe care le întâmpină muncitorii în Marea Britanie nu li se datorează lor, polonezilor sau românilor. Se datorează capitalismului de tip „casino” şi eşecului guvernanţilor de a-l ţine sub control.” În aceeași idee, Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, a completat că: „Cei care au câştigat de pe urma acestor restricţii sunt: un număr limitat de angajatori; de agenţii de muncă, care au speculat nişte nişe; avocaţi; companii de asigurare care au încasat sub diverse forme prime de asigurare şi, nu în ultimul rând, cei care au de câştigat sunt politicienii, care nu au soluţii şi sunt lipsiţi de viziune”.

Prezenți la dezbatere, câțiva politicieni români au ținut să asigure că din 2014 nimic nu ar mai trebui să stea în calea liberalizării pieței europene a forței de muncă, pentru că acești ultimi ani au demonstrat că oricum cine a vrut să plece din România și Bulgaria a făcut-o deja, iar temerile Occidentului, cum că „hoarde” de români dornici de căpătuire le vor invada companiile, sunt neîntemeiate.

„Din 2014 nu mai acceptăm ca vreun stat membru să inventeze motive sau statistici pentru a îngrădi drepturile cetăţenilor români şi bulgari la libera circulaţie şi la muncă pe teritoriul Uniunii,” a afirmat europarlamentarul Renate Weber. „Şapte ani nu mai înseamnă restricţionare, nu mai înseamnă diferenţiere, acum înseamnă discriminare”, a adăugat și Vasile Puşcaş, negociatorul-şef al României la Uniunea Europeană în perioada 2000 – 2004.

Germania: Integrați-vă romii acasă, că nu sunt buni de muncă

Orice ar spune, însă, UE, tratatele ei sau politicienii români, omologii lor englezi, italieni, germani sau spanioli sunt liberi să apese în continuare pedala electoral-populistă și să le spună cetățenilor proprii că nu au locuri de muncă din cauza imigranților români sau bulgari care vin și le fură pâinea de la gură. Un studiu făcut de MigrationWatch UK, și publicat de Hotnews sugerează că imigranții români și bulgari ar câștiga în Marea Britanie de cinci ori mai bine decât acasă. Deci ar fi absurd sa se creadă că nu va exista un aflux semnificativ de estici după ridicarea restricțiilor.

Și ziarul Der Spiegel publica de curând un apel al autorităților germane care le sugerează românilor și bulgarilor să-și integreze acasă cetățenii de etnie romă. „Deși nu există cifre oficiale, se crede că o parte considerabilă a imigranților din România și Bulgaria sunt de etnie romă. Ei sunt adesea lipsiți de educație sau au probleme de sănătate, de aceea găsesc mai greu de lucru. Numărul lor ar putea să crească din 2014 când restricțiile de pe piața muncii pentru români și bulgari vor fi ridicate”, scrie Der Spiegel.

România, pepiniera de medici a Europei

Și cu toate astea, Europa de Vest e plină de specialiști români în diverse domenii, plecați de acasă pentru salarii mai bune și un trai decent. România, de exemplu, contribuie anual la completarea carențelor de cadre medicale în țările din Vest. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Costul pregătirii unui medic în România (facultate plus rezidențiat) depășește 30.000 de euro, ceea ce ne poate da o imagine a pierderilor suferite de țara noastră din pricina acestei migrații, măcar și doar la nivel financiar. La asta se adaugă o acută lipsă de medici care se resimte deja în spitalele românești, pentru că toată producția noastră anuală de viitori medici este depășită în ultimii ani de valul de migrare spre vest a acestor – conform aceleiași surse, Colegiul medicilor.

După liberalizarea accesului de către Italia şi Irlanda în 2012, mai sunt nouă ţări unde românii trebuie să obţină un permis de muncă înainte de a se angaja: Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Franţa, Malta şi Marea Britanie.

Sociologul Dumitru Sandu, prezent și el la conferință, susține că tendințele de migrație constatate într-o cercetate recentă arată că în perioada următoare Germania, şi nu Marea Britanie, va fi de departe principala ţară de destinaţie a românilor care vor să emigreze.

Din 2014, nicio ţară membră a Uniuniii Europene nu poate prelungi în mod unilateral restricţiile de muncă pentru cetăţenii romani şi bulgari, au afirmat cei prezenţi la dezbatere. Speculaţia conform căreia ar exista  posibilitatea încheierii unor addendum-uri la Tratatul de Aderare, care să permită acest lucru, este falsă. „Suntem convinşi că de la 1 ianuarie Tratatul de Aderare va fi respectat de către toţi partenerii europeni. Autorităţile române urmăresc cu maximă atenţie toate declaraţiile şi evoluţiile din anumite state membre pe acest subiect,” a conchis Luminiţa Odobescu, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru.