Cine e de vina?
Desi a devenit in timp un „loc comun” al interviului, intrebarea despre esecuri poate constitui o piatra de incercare pentru multi candidati. Daca sunteti de acord cu noi ca nu raspunsurile prefabricate sunt solutia, singura varianta pe care puteti merge este sa povestiti cu sinceritate macar despre o astfel de situatie in care ati gresit/nu ati reusit sa ajungeti acolo unde v-ati propus. In profunzime acest exercitiu presupune, evident, sa acceptati ca aveti o vina in intamplarea respectiva. Dar cat de usor ne este in taramul vietii profesionale sau personale sa acceptam ca avem o sau suntem de vina?
Acceasi problema si-a pus-o si Ben Dattner, autorul cartii The Blame Game, si despre cateva din concluziile cercetarii pe care s-a bazat scriind aceasta carte vorbeste in ideacast-ul de la Harvard Business Review pe care vi-l recomandam azi.
Iata cateva din ideile care ne-au atras atentia si ne-au pus pe ganduri:
1. Exista 3 categorii de reactii disfunctionale in fata esecului/greselii: sa dai vina pe altii, sa negi ca ai avea vreo vina sau sa te invinovatesti prea mult.
2. Adesea, din categoria celor care dau vina pe altii sau neaga categoric ca ar avea vreo vina fac parte cei „curajosi” care sunt renumiti pentru nevoia de a fi mereu laudati (chiar si pentru lucruri pe care nu le-au facut).
3. O evaluare a modului in care reactionam in fata greselilor este, ca orice evaluare, doar o fotografie alb-negru, in vreme ce experienta noastra profesionala este (sau ar trebui sa fie) un film in continua miscare. Astfel, clasificarea intr-una din categoriile mai sus mentionate trebuie interpretata in context si adaptata la diferitele tipuri de culturi organizationale.
4. Este foarte probabil ca un comportament de supra-asumare a vinii sa functioneze eficient intr-un anumit tip de cultura organizationala dar sa nu fie tolerat in alta organizatie.
5. Asumarea sau negarea vinii se poate schimba si in functie de rolul pe care il avem la un moment dat in cariera si de masura in care compania in care activam tolereaza sau nu greseala.
6. Liderii buni au invatat in timp sa imparta succesul cu ceilalti si sa isi asume vina pentru greseli/esecuri.
7. O reactie gresita in fata unui esec poate avea consecinte negative considerabile asupra carierei tale. (In esenta, credem noi, este vorba de trairea in negare consecintele ei fiind mai mult decat evidente).
8. Femeile au mai des tendinta sa isi asume mai multa vina, in vreme ce barbatii se incadreaza statistic mai degraba in categoria celor care neaga vreo vina sau o arunca pe umerii altora.
9. Daca intr-un interviu esti rugat(a) sa descrii un esec si nu te poti gandi la niciun astfel de exemplu concludent, concluzia evaluatorului s-ar putea sa nu te avantajeze. Schiorii cei mai buni nu sunt cei care nu cad niciodata, ci cei care au invatat sa cada si au avut ocazia sa faca asta pentru ca au incercat sa isi depaseasca limitele.
Asculta ideacast-ul Who Do You Blame When Things Go Wrong? si descopera tu in ce categorie punitiva te incadrezi si cum iti afecteaza asta performanta si succesul in cariera si posibil si in viata.
Newsletter-ul Portal HR
100% fără spam