Hot Now

Cinismul Românesc și Competitivitatea Japoneză

06 06 2014, Narciss Popescu , Comenteaza, 2.553 afisari

“Sunt leneși și imprevizibili”, “O nație relaxată ca asta nu am mai văzut”, “Prea maniaci cu munca, nu au viață personală” sau “Sunt prea individualiști”. De câte ori nu ați auzit aceste ștampile puse pe o întreagă nație care numără zeci sau sute de milioane plecând de la o interacțiune cu un reprezentant al ei sau cel mult cu câteva zeci. Cât adevăr și câtă prejudecată există aici?

Conform lui Geert Hofstede, ceva-ceva adevăr există. Un Jung al psihologiei sociale, Geert Hofstede este autorul unei teorii a culturii organizaționale, teorie aflată la limita tatonării antropologiei tradiționale și a psihologiei sociale și care spune că specificul național joacă un rol foarte important în cultura organizațională. Mai mult, Hofstede spune că o cultură națională se schimbă greu, acest lucru întâmplându-se pe parcursul a zeci de ani sau pe parcursul a mai multor generații nu numai din cauza mentalităților ci și din cauză că o cultură națională se cristalizează în toate instituțiile pe care membrii societății le-au construit împreună: de la modelul familal la sistemul educațional și de la sistemul religios la forma de guvernământ. Teoria publicată prima oara în 1973 spune că o cultură națională este definită de 6 dimensiuni*:

  • Power Distance – această dimensiune spune în ce măsură societatea acceptă faptul că Puterea în instituții și organizații este distribuită inechitabil. Țările cu un scor mic (sub 40) tind spre descentralizare iar managerii sunt accesibili și se bazează pe experiența membrilor de echipă și pe commitmentul lor, mai puțin pe control și o societate civilă bine dezvoltată. Un scor mare (peste 60) înseamnă o centralizare puternică, șefi inaccesibili și un simț civic slab reprezentat.
  • Individualism/Collectivism – se referă la măsura în care membrii societăți sunt înclinați spre a avea grijă de ei și de familiile lor (scor mare, exemplu: peste 60) versus măsura în care se așteaptă ca un grup, o organizație sau statul să aibă grijă de ei (scor mic, sub 40).
  • Masculinity/Feminity – acest factor descrie măsura în care societatea este înclinată spre competitivitate, tranzacții și achiziția de bunuri (masculinity, scor peste 60) sau, dimpotriva, spre construirea de relații, spre calitatea vieții și grija față de ceilalți (feminity, scor sub 40).
  • Uncertainty Avoidance – măsura în care membrii societății se simt amenințați de incertitudine și importanța pe care o dau unui loc de muncă sigur și a unei cariere long-term, ceea ce implică și disponibilitatea lor de a face eforturi să-și păstreze locul de muncă (scor mare, peste 60)
  • Pragmatism/Normative – o dimensiune care descrie măsura în care majoritatea membrilor societății nu simt nevoia să își explice toate lucrurile care se întâmplă, convinși fiind că este imposibil să înțelegi pe deplin complexitatea vieții, cu o gândire pe termen lung și perseverenți în atingerea rezultatelor (scor mare, peste 60) versus măsura în care caută să găsească explicatii la tot ce se întâmplă în jurul lor (scor mic, sub 40).
  • Indulgence/Restraint – măsura în care majoritatea membrilor societății încearcă (restraint)) sau nu (indulgent) să-și controleze dorințele și impulsurile. Un scor mic aici înseamnă o tendință spre cinism și pesimism, un scor mare înseamnă o tendință spre a trăi clipa, spre a se distra și spre optimism.
  • Modelul a fost dezvoltat în mai multe etape având la bază atât cercetări teoretice cât și date statistice rezultate din aplicarea unui chestionar în 93 de țări, iar scorurile celor 6 dimensiuni au fost calculate pe baza răspunsurilor și prin analiza comparativă a rezultatelor obținute în urma chestionarelor (mai multe detalii aici). Așadar, folosind o scală între 0 și 100, un scor există numai prin comparație cu celelalte scoruri, cu alte cuvinte o cultură naționala există numai prin comparație cu celelalte culturi naționale.

 

Unde este România?

Descoperiți citind tot articolul Cinismul Românesc și Competitivitatea Japoneză de pe Comunitatea Management de Proiect.

Adauga comentariu

Cele mai noi

Investițiile cumulate ale guvernelor și companiilor în îmbunătățirea competențelor și recalificarea forței de muncă ar conduce la  o creștere a  PIB global cu 6,5 trilioane de dolari și ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în 2030, potrivit raportului “Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC și Forumul Economic Mondial. China […]

Detalii

40% dintre angajați spun că acasă au lucrat mai mult și mai eficient Sondaj Undelucram.ro despre impactul pandemiei asupra angajaților și angajatorilor Marketingul și HR-ul, departamentele cele mai afectate de pandemie O treime dintre companii au făcut disponibilizări 1 din 5 angajați și-a pierdut locul de muncă Persoanele necalificate și cu studii medii – cei […]

Detalii

Modificările recente aduse Codului fiscal vin în sprijinul companiilor, consideră majoritatea respondenților (56%) în cadrul unui sondaj realizat de PwC România, iar facilitatea care va fi aplicată de cele mai multe companii (67%) vizează beneficiile pentru angajații aflați în telemuncă. Astfel, doar 8% dintre participanți au spus că modificările nu le sunt utile, în vreme […]

Detalii

CIO Council și Revista CARIERE continuă seria de evenimente online CIO TALKS – Powered by CIO Council și organizează marți 26 ianuarie, între orele 15:00-17:30, cu o nouă ediție „Cybsersecurity and Digital Resilience”. Acest webcast explorează în principal modalitățile de asigurare și de menținere a securității cibernetice în această perioadă și în viitorul apropiat, dar și […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter