Concediul medical: Se scade sau nu din concediul de odihnă?
Desigur, în principal, scopul concediului de odihnă constă în refacerea forței de muncă a salariatului și prin urmare, este necesară o corelare între durata muncii și durata odihnei.
Dreptul la concediu este stabilit în mod legal proporțional cu munca prestată într-un an calendaristic, respectiv pe măsura timpului în care s-a 
prestat munca, fiind acordat de regulă în natură, compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat fiind considerată o excepție de strictă interpretare.
Legea stabilește numărul zilelor de concediu având în vedere activitatea desfășurată în cursul unui an calendaristic, considerându-se că acesta este și motivul pentru care concediul de odihnă trebuie, de regulă, efectuat în fiecare an (art.146 alin 1 Codul muncii).
Potrivit legislației naționale, salariații care au lipsit de la serviciu întregul an calendaristic, fiind iîn concediu medical, nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an, legiutorul considerând că acest text este în conformitate cu art. 145 alin 2 din Codul Muncii.
Astfel, Curtea a statuat că lucrătorul nu-și pierde dreptul la concediu de odihnă în cazul în care chiar tot anul calendaristic el s-a aflat în concediu medical.
Acesta este, dealtfel, și interpretarea dată de Inspectoratele teritoriale de muncă cu privire la această situație, deoarece legislația nationala nu poate interzice efectuarea concediului anual platit la revenirea salariatului din concediul medical.
În concluzie, angajatorii trebuie să țină seama de aceste prevederi europene, care au modficat practic Codul muncii, și să nu diminueze numărul zilelor de concediu de odihnă, dacă salariatul a fost în incapacitate temporară de muncă, indiferent de numărul zilelor de concediu medical acordate de medic.
Mai departe, AvocatNet.ro precizează principalele prevederi legale din Codul muncii referitoare la concediul de odihnă, pe care ar trebui să le cunoașteți.
Concediul de odihnă plătit, un drept la care nu se poate renunța
Codul Muncii stabilește la art. 144 că dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări.
Durata minimă a concediului de odihnă anual nu poate fi mai mică de 20 de zile lucrătoare, însa trebuie să rețineți că se acordă proporțional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
În plus, salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar. Acesta se stabilește prin contractul colectiv de muncă aplicabil, însă nu poate fi mai mic de 3 zile lucrătoare.
Concediul de odihnă trebuie efectuat în fiecare an, compensarea în bani a zilelor de concediu neefectuate fiind permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
Potrivit Codului Muncii, efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în anumite cazuri prevăzute expres de legi speciale (cu referire la anumite categorii de personal, spre exemplu) sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
În cazul în care un angajat nu și-a efectuat tot concediul de odihnă la care avea dreptul într-un an calendaristic, angajatorul este obligat de Codul Muncii să-i acorde salariatului concediul până la sfârșitul anului următor.
Atenție! Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite, stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Articol de Avocat Catalina Mircea, preluat de pe Avocatnet.ro.
Newsletter-ul Portal HR
100% fără spam