Care este componenta lipsă în formarea unei culturi de sănătate şi securitate în muncă?

Marţi, 12 februarie 2012, a avut loc conferinţa „Cultura organizaţională: sănătate şi securitate în muncă”, organizată de HART Consulting. Evenimentul, printre puţinele cu această temă, a reunit aproximativ 140 de persoane printre care specialiști în resurse umane şi directori de resurse umane, directori de sănătate şi securitate în muncă, directori de fabrici, directori generali, din domenii precum: producţie, construcţii, energie, transport, sănătate, retail.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor speakeri cu experienţă care au împărtăşit din exemple din practica lor şi studii de caz: Mădălina Bălan, Managing Partner HART Consulting; Dan Berinde, Regional Manager – Eastern Europe Leadership In International Management (LIM); Vlad Gliga, Business Manager Romania Gi Group; Irina Petrescu, Head of Legal Department Gi Group, şi Monica Tudor, Industrial Ecology Managing Director Lafarge. Invitatul special a evenimenului a fost Marco Vetter, Head of Psychology Department Schuhfried International.

Pe agenda discuţiilor au fost subiecte extrem de importante pentru funcţionarea eficientă a unei organizaţii: cum selectăm şi formăm oamenii astfel încât să asigurăm o cultură de siguranţă şi sănătate la locul de muncă; care este impactul culturii de siguranţă a unei companii din punct de vedere reputaţional şi financiar; diagnoza personalităţii şi a abilităţilor angajaţilor: predictor pentru rata de incidente / accidente la locul de muncă.

În mod tradiţional, programele de sănătate şi siguranţă în muncă presupun o serie de politici, procese, proceduri şi training-uri. Instructajul privind siguranţa îi poate ajuta pe angajaţi să devină mai atenţi la problemele de siguranţă şi sănătate la locul de muncă, dar dacă organizaţia nu are perspectiva asupra modului în care oamenii pot contribui la climatul de siguranţă, chiar şi cele mai extensive programe de training privind siguranţa vor avea un succes limitat.

Orientarea către procese nu este suficientă. Pentru a crea o cultură de siguranţă şi sănătate în muncă trebuie pus accent şi pe factorul uman. Statisticile arată că 80-90% din accidentele de muncă sunt atribuite factorului uman. În 2011, în România, a fost raportat un număr de 3.681 de persoane care au suferit accidente de muncă superficiale, grave sau mortale.

Cercetătorii au investigat problema reducerii accidentelor la locul de muncă pentru mai bine de 100 de ani. Cercetarile realizate de Hogan au identificat trei componente de siguranţă la locul de muncă ce sunt cruciale pentru îmbunătăţirea performanţei angajaţilor: o cultură a responsabilităţii; personalitatea angajaţilor şi leadership-ul la nivel organizaţional.

„Legătura dintre personalitate şi siguranţa la locul de muncă este un subiect îndelung studiat de psihologii organizaţionali. Sunt multe cercetări care dovedesc că anumiţi factori de personalitate determină anumite comportamente care predispun către riscuri şi accidente la locul de muncă. Ştiind că există instrumente moderne, cu un grad înalt de acurateţe, de predicţie în ceea ce priveşte predispoziţia angajaţilor pentru a provoca accidente, pentru asumarea de riscuri şi nerespectarea de norme şi reguli, o companie poate descreşte semnificativ numărul de accidente şi incidente de muncă, utilizând în selecţie aceste evaluări psihologice”, declară Mădălina Bălan, Managing Partner HART Consulting. Raportul Hogan Safety ajută la diminuarea problemelor din sfera sănătăţii şi securităţii în muncă prin identificarea riscurilor inerente persoanelor care pot provoca accidente la locul de muncă şi alte comportamente riscante.

Prezentările susţinute de speakerii din cadrul evenimentului pot fi vizionate aici.