Secțiune susținută de

Contractul de muncă cu timp parțial – ce trebuie să conțină

Portal HR \ HR Pedia \ Contractul de muncă cu timp parțial – ce trebuie să conțină

Salariații care se angajează part-time nu mai sunt o raritate pe piața muncii din România, ba chiar, în anumite domenii, sunt aproape o regulă și nu o excepție. Deși angajarea cu fracțiune de normă e utilizată în nenumărate cazuri, nu mulți știu că un contract de muncă pentru un salariat part-time conține câteva particularități importante comparativ cu un contract de muncă al unui angajat cu normă întreagă.

Codul Muncii stabilește că salariatul cu fracțiune de normă este salariatul al cărui număr de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil. Salariatul comparabil este salariatul cu normă întreagă, din aceeași unitate, care are același tip de contract individual de muncă, prestează aceeași activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de muncă cu timp parțial, avându-se în vedere și alte considerente, cum ar fi vechimea în muncă și calificarea/aptitudinile profesionale.Potrivit reglementărilor legale, salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parțial se bucură de drepturile salariaților cu normă întreaga, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile.”Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru”, se mai precizează în Codul muncii.Un angajator are dreptul să încadreze salariați cu fracțiune de normă prin contracte individuale de muncă (CIM) pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, încheiate în formă scrisă.Ca orice CIM obișnuit, și contractul individual de muncă cu timp parțial trebuie să conțină următoarele informații:

  • identitatea părților;
  • locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
  • sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
  • funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
  • criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
  • riscurile specifice postului;
  • data de la care contractul urmează să își producă efectele;
  • în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
  • durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
  • condițiile de acordare a preavizului de către parțile contractante și durata acestuia;
  • salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
  • durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
  • indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
  • durata perioadei de probă.

Pe lângă aceste informații obligatorii, există alte câteva elemente esențiale într-un contract de muncă cu timp parțial, care nu pot lipsi sub nicio formă din document.

Este vorba despre:

  • durata muncii și repartizarea programului de lucru;
  • condițiile în care se poate modifica programul de lucru;
  • interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.

În cazul în care aceste elemente nu apar în CIM cu timp parțial, contractul se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă.

Atenție! Conform Codului Muncii, doar anumite elemente din CIM pot fi modificate și anume:

  • durata contractului;
  • locul muncii;
  • felul muncii;
  • condițiile de muncă;
  • salariul;
  • timpul de muncă și timpul de odihnă.

De altfel, orice modificare a unuia dintre elementele din CIM impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.

Articol de Roxana Neagu, preluat de pe Avocatnet.ro.

Data articol: mai 14, 2012

Newsletter-ul Portal HR

100% fără spam