Secțiune susținută de

Contractul individual de muncă – ce elemente obligatorii trebuie sa conțină

Portal HR \ HR Pedia \ Contractul individual de muncă – ce elemente obligatorii trebuie sa conțină

Codul Muncii obligă angajatorii să încheie contracte de munca în formă scrisă. Modelul documentului este prevăzut de legislație, însă angajatorii îl mai pot adapta și în funcție de situația lor particulară.

Pe lângă obligația de a încheia în formă scrisă contractul de muncă, angajatorul trebuie să înregistreze, cu minim o zi lucrătoare anterior începerii activității noului salariat, contractul în registrul general de evidență al salariatilor, care se transmite la inspectoratul teritorial de muncă.

De asemenea, angajatorul este obligat să înmâneze un exemplar al acestui document salariatului respectiv.

În plus, la data încheierii/modificării contractului individual de muncă, angajatorul este obligat să-l informeze pe salariat cu privire la „criteriile de evaluare a activității” sale. Astfel, criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului vor fi incluse în CIM, într-o nouă secțiune.

Elemente obligatorii în CIM

Contractul individual de muncă se încheie, conform Codului Muncii, în baza consimțământului părților, în limba română, forma scrisă fiind obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Tot Codul muncii prevede că obligația de încheiere a contractului individual de muncă revine angajatorului.

Înainte de începerea activității, potențialul salariat are dreptul de a primi un exemplar al CIM, pentru a fi informat asupra următoarele elemente, care se vor regăsi obligatoriu și în conținutul contractului ce va fi semnat:

  • identitatea părților; 
  • locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
  • sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
  •  funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
  •  criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
  •  riscurile specifice postului;
  • data de la care contractul urmează să își producă efectele;
  •  în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
  • durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
  • condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
  • salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
  • durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
  • indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
  • durata perioadei de probă.
Citește restul articolului pe Avocatnet.ro.
Articol de Roxana Neagu.

Data articol: februarie 17, 2014

Newsletter-ul Portal HR

100% fără spam