Cum să creezi prezentări captivante? Nick Payne știe!
Specialist internațional în facilitare grafică, Nick Payne este fondatorul Scribble School, un proiect care pune accentul pe beneficiile gândirii vizuale și ale reprezentării grafice în timp real pentru studenți, educatori, directori și manageri. Facilitarea grafică a fost dezvoltată pornind de la ideea că aproximativ 70% dintre oameni își folosesc memoria vizuală și că 75% din capacitatea fiecărui om de procesare senzorială este dedicată exclusiv elementelor vizuale.
Nick Payne are experiență profesională în management și în serviciul public britanic, iar din 2004 lucrează ca facilitator grafic. Pe 18 și 19 aprilie, el va susține în București un workshop de facilitare grafică, Power of The Pen, cu ajutorul căruia profesioniștii din domeniul educației, marketingului, vânzărilor, publicității, leaderi sau oricine își dorește să creeze prezentări atrăgătoare vor învăța să realizeze elemente grafice prin care să mențină atenția auditoriului.
Puteți afla mai multe informații despre activitatea lui Nick Payne în domeniul educației pe site-ul www.scribbleschool.com și despre experiența sa practică pe site-ul www.visuology.net.
Spune-ne câte ceva despre experiența ta profesională și cum ai devenit facilitator grafic (Graphic Facilitator).
S-ar putea să ne ia mult timp, dar hai să începem cu bunicul meu, care desena pisici! Este una dintre cele mai vechi amintiri pe care le am. Bunicul desena pisici, iar eu măzgâleam cu ardoare, pe desenele lui, mustățile pisicilor. Nu arătau grozav, ba chiar aș putea spune că era un dezastru, dar mie îmi plăcea asta la nebunie! Bunicul făcea încă un desen, încă unul și încă unul… și tot așa, puteam să continuăm ore în șir. Deci am fost de mic încurajat să desenez, însă la un moment dat m-am oprit, fiindcă mi se părea că nu-mi iese destul de bine. Majoritatea copiilor se opresc, la un moment dat, să deseneze și nimeni nu se întreabă de ce nu îi încurajăm să continue. Din acest motiv majoritatea oamenilor spun că nu știu să deseneze, pentru că nu au fost încurajați destul. Mai târziu, când eram student, luam notițe în scris, ca toți ceilalți, însă nu îmi prea aminteam ce am scris, pentru că toate paginile arătau la fel. Până când, într-o bună zi, am văzut, la un seminar, pe cineva care nota totul schematic și în momentul acela am avut o revelație! Bine, tipul era neamț și folosea o riglă pentru asta – dar chiar și așa, în mintea mea s-a produs declicul! Apoi, în vremea în care aveam o poziție de director, planificam strategiile de business desenând pe niște panouri la care mă uitam, apoi, ore în șir, ca să înțeleg totul mai bine și să fac anumite legături. Mai departe, am lucrat în cadrul guvernului local și am observat că ședințele mergeau mult mai bine dacă notam anumite idei pe un panou, pe care îl foloseam apoi ca un instrument care să îi ajute pe oamenii care asistau să nu uite nimic din ce au spus în cadrul ședinței. Deci toate aceste lucruri, adunate la un loc, m-au ajutat să înțeleg anumite aspecte și să văd mai bine tabloul de ansamblu, pe care, la vremea respectivă, nu îl vedeam.
Cui i se adresează și, mai ales, din ce domenii ar trebui să vină oamenii care participă la workshop-ul Power of The Pen?
Workshop-ul se adresează absolut oricui. Nu am să spun nici că este pentru “funky cool young hipsterpreneurs”, “alpha-suit-power-leaders” și nici “Moldavian funeral directors”, pentru că workshop-ul nu este dedicat unei categorii anume de profesioniști. Gândirea vizuală poate fi un proces alternativ de a analiza ideile, iar realizarea graficelor în timp real are capacitatea de a reda auditoriului anumite idei într-un mod care să atragă atenția și să determine oamenii să se implice. Dacă îți stăpânești suficient de bine ideile, ai obținut atenția celor care asistă și poți să o păstrezi mai departe – atunci, sincer, restul depinde de tine!
Ce calități și ce cunoștințe ar trebui să aibă cineva, pentru a se folosi cât mai eficient de realizarea elementelor grafice în timp real, în cadrul activității pe care o desfășoară?
Propria expertiză profesională și abilitatea de a ține creionul în mână.
Am văzut câteva exemple din portofoliul tău și am remarcat că ești foarte talentat la desen! Dacă, de exemplu, cineva nu este deloc priceput să deseneze, ar vrea să folosească graficele în prezentările sale, dar îi este teamă că va ieși ceva complet caraghios?
Dacă ai văzut portofoliul meu, ai observat, probabil, și că “desenul” reprezintă doar o mică parte din ceea ce fac. Am o diplomă de liceu în artă, atâta tot. Sincer să fiu, nici măcar nu mă pricep atât de bine la desen – sunt oameni mult mai talentați în jur! Dar vestea bună pentru cei care nu au acest talent artistic este că elementele grafice nu au legătură cu desenul. Iar gândirea vizuală nu este, în niciun caz, desen. Bineînțeles, nu neg faptul că desenele pot atrage mai ușor privirea și sunt pe placul asistenței sau al clienților – dar mult mai important decât aspectul estetic este să realizezi ceva care are o semnificație. Ai auzit vorba asta: o imagine face mai mult decât 1000 de cuvinte? Așa este, cu condiția să fie o imagine bună. Altfel – nu va fi cazul. Imaginea potrivită, realizată doar din câteva linii, va fi mult mai valoroasă decât o imagine nepotrivită, realizată de un maestru.
Desenul este doar un mic aspect al exercițiului gândirii vizuale. Desigur, nu putem spune că nu există o relație între ele, dar nici nu se suprapun. Gândirea vizuală este legată de capacitatea de a înțelege din ce în ce mai bine limbajul vizual și suntem cu toții mult mai buni “vorbitori” ai limbajului vizual, decât credem.
Și mai este încă ceva, desenul poate fi îmbunătățit prin exercițiu constant. Majoritatea oamenilor nu desenează deloc și, automat, spun că nu au talent sau că nu pot să deseneze. Ca în orice domeniu, dacă nu exersezi, dacă nu practici o anumită activitate, te vei pricepe din ce în ce mai puțin – până când vei deveni complet incapabil. Este o condiție necesară. Nu am auzit niciun copil de cinci ani care să se plângâ de faptul că nu are talent la desen – dar câți dintre aceștia mai desenează la 15 ani?
Văzul este cel mai puternic dintre simțurile omului; te gândești la acest aspect atunci când îți concepi workshop-urile?
Nu pot spune cu siguranță dacă este cel mai puternic, dar, din câte știu, cea mai mare parte a capacității de procesare a creierului este dedicată văzului. Mai mult decât pentru toate celelate simțuri la un loc. Dar și celalate simțuri sunt foarte puternice și nu vreau să le diminuez importanța. Mirosul, de exemplu, poate aduce în prezent amintiri legate de un anumit loc sau o anumită perioadă și poate fi un puternic declanșator am memoriei. Simțul tactil are, de asemenea, o mare influență asupra noastră, dar cred că e lesne de observat că, atunci când ne plictisim, căutăm o sursă de stimulare vizuală – fie că măzgălim ceva, ne uităm pe fereastră sau “butonăm” telefonul. Smartphone-urile, de exemplu, sunt o sursă de stimulare vizuală care câștigă teren. Așadar, trebuie să hrănim simțul vizual, pentru a păstra atenția oamenilor cărora ne adresăm. Pornind de la aceste idei pot spune că, într-adevăr, importanța văzului este un punct de plecare în workshop-urile mele. În plus, merită exploatat din punct de vedere tehnologic și cultural.
Atunci când pregătim o prezentare, este mai bine să realizăm graficele chiar sub ochii auditoriului, sau să venim cu ele deja făcute, ca să economisim timp?
Fiecare este liber să aleagă, în funcție de situație. Realizarea graficelor în timpul prezentării te va ajuta întotdeauna, însă dacă scrii cu viteza melcului și încetinești ritmul prezentării din această cauză, s-ar putea să nu ajungi la niciun rezultat.
Ai vreun domeniu preferat, în ceea ce privește prezentările? Există arii de interes mai ofertante decât altele, din punct de vedere al elementelor grafice?
Nu. Îmi place diversitatea muncii mele. În ultima perioadă am lucrat cu reprezentanți oficiali ai guvernului, directori de fabrică, echipe de strategi ai Uniunii Europene, Oxfam și o școală, precum și în cadrul conferinței Connections din București – care a fost, bineînțeles, cel mai important eveniment!
De ce crezi că puterea creionului este mai puternică decât PowerPoint?
În primul rând, pentru că PowerPoint, așa cum este el folosit în majoritatea cazurilor, redă mesajul într-un mod inert și inexpresiv. Sau, mai grav, face ca informația interesantă și valoroasă să devină confuză sau ambiguă. Și asta se întâmplă din cauză că avem tendința să includem prea multă informație. Am văzut, de exemplu, un singur slide care puncta 21 de idei și conținea peste 60 de rânduri de text. Iar textul era atât de mic, încât nimeni, nici măcar cel care susținea prezentarea, nu îl putea citi. Ce folos? O astfel de prezentare nu are niciun pic de forță. Așadar, nu este vorba despre PowerPoint în sine, ci despre modul în care este folosit. De asemenea, o prezentare trebuie să aibă o structură liniară și să fie pregătită în întregime înainte de a fi susținută. Pentru că este dificil să improvizezi și, în același timp, să fii pe aceeași lungime de undă cu auditoriul și să interacționezi cu acesta.
Poți să ne spui, te rog, trei trucuri pe care le putem folosi la începutul unei prezentări, pentru a câștiga și a păstra atenția celor care asistă?
Fă-te comod(ă). Începe cu promisiuni îndrăznețe. Fii sigur(ă) că ai la îndemână un marker și fii pregăti(ă) să îl folosești.
Nick Payne va susține la The HUB București pe 18 și 19 aprilie workshopul de facilitare grafică Power of the Pen.
Portal HR este partener media al evenimentului.
Newsletter-ul Portal HR
100% fără spam