De ce concedii beneficiezi ca asigurat în sistemul național de sănătate

 

Cel mai cunoscut tip de concediu de care beneficiază asigurații este cel medical, denumit legal și concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii.

În acest caz, indemnizația de concediu se va suporta într-o primă fază de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă. Ulterior, potrivit OUG nr. 158/2005, ajutorul se plătește din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua următoare celor suportate de angajator și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia.

Durata de acordare a indemnizatției pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de imbolnăvire. Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

Totuși, legislația în vigoare stabilește că durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă poate fi mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:

• un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară și unele boli cardiovasculare, stabilite de CNAS;
• un an, cu drept de prelungire până la un an și 6 luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza meningeală, peritoneală și urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii;
• un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoza pulmonară operată și osteoarticulară;
• 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Mai mult decât atât, medicul primar sau medicul specialist în afecțiunea respectivă poate propune pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă. Pe de altă parte, pentru a evita pensionarea de invaliditate și menținerea asiguratului în activitate, medicul poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, însă doar în situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării. 

Mai departe, la propunerile medicului primar/specialist, medicul expert al asigurărilor sociale decide prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activității în raport cu pregătirea profesionala și cu aptitudini ori pensionarea de invaliditate.

În cazul prelungirii concediului medical peste cele 183 de zile, aceasta se va face pentru cel mult 90 de zile suplimentare. În schimb, dacă medicul expert al asigurărilor sociale a emis avizul de pensionare de invaliditate, plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se va face până la sfârșitul lunii următoare celei în care s-a emis avizul, fără a se depăși durata maximă de acordare a concediului.

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de munca este de 75% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar.

In schimb, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum și de o boală infectocontagioasă din grupa A și de urgențe medico-chirurgicale este de 100% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni.