Demisia pe înțelesul tuturor

Auzim destul de des în jurul nostru „O să îmi dau demisia” sau „Dacă job-ul actual nu se mai încadrează în criteriile tale, poți să îți dai demisia”. Dar haideți să vedem ce înseamnă acest lucru în practică, din punct de vedere legislativ, şi cum se întocmește corect o cerere pentru demisie.

Primele articole din Codul Muncii definesc clar următoarele aspecte:

Art. 3. –

(1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.

(2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei, meseriei sau activității pe care urmează să o presteze.

(3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea.

(4) Orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea dispozițiilor alin. (1) – (3) este nul de drept.

Art. 4. –

(1) Munca forțată este interzisă.

(2) Termenul muncă forțată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub amenințare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimțământul în mod liber.

Astfel, înțelegem că fiecare cetăţean îşi poate alege singur locul de muncă, iar dacă acesta nu îndeplinește criteriile dorite, salariatul poate depune oricând o cerere pentru demisie.  

Cadrul legislativ

Conform art. 81 din Codul Muncii, demisia are următoarele prevederi:

(1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.

(5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele.

(6) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.

(7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunţării totale ori parţiale de către angajator la termenul respectiv.

(8) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

Obligațiile şi drepturile angajatului pe parcursul perioadei de preaviz

Până la data încetării perioadei de preaviz, salariatul are aceleaşi drepturi şi obligaţii menţionate în Contractul Individual de Muncă. Acesta trebuie să îşi realizeze activitatea la acelaşi nivel de profesionalism şi să nu pericliteze bunul mers al companiei, totodată având dreptul la concediu de odihnă, zile libere pentru evenimentele din familie şi remunerația stabilită. În cazul în care angajatul aduce un concediu medical, acesta se va înregistra de către angajator, dar se consideră o suspendare a activității, perioada de preaviz fiind prelungită.

Obligațiile şi drepturile angajatorului pe parcursul perioadei de preaviz

Angajatorul are în primul rând obligația de a lua la cunoștință cererea de demisie a salariatului, de a o înregistra şi a pregăti documentele necesare încetării Contractului Individual de Muncă. Datorită faptului că este un act unilateral, acesta nu poate contesta demisia şi trebuie să ofere drepturile cuvenite salariatului. Dacă angajatorul dorește să înceteze activitatea mai devreme o poate face ținând cont de art. 81 alin (7) din Codul Muncii, reprezentând renunțarea totală sau parțială la preaviz sau prin art. 55 lit. b) din Codul Muncii, făcând referire la un acord de încetare din partea ambelor părți.

De asemenea, angajatorul are obligația de a plăti zilele de concediu rămase neefectuate de către salariat şi de a vira contravaloarea acestora odată cu remunerația negociată.

Modalitate de întocmire a cererii pentru demisie

Pentru a putea fi înregistrată de către angajator, este important ca cererea pentru demisie să fie întocmită corect.

În primul rând, cererea trebuie să fie adresată companiei şi să conțină datele personale ale salariatului.

In al doilea rând, ea trebuie să menționeze numele companiei la care este angajat, funcția, ultima zi în care acesta va lucra şi data la care se dorește încetarea activității, aceasta fiind prima zi în care nu se va mai presta activitate. Totodată, cererea pentru demisie trebuie să fie semnată şi datată, ținând cont de termenul de preaviz de 20 zile lucrătoare pentru funcțiile de execuție, respectiv 45 zile lucrătoare pentru funcțiile de conducere. De exemplu: dacă un salariat care are funcție de execuție dorește să înceteze activitatea în data de 01.06.2024, acesta trebuie să îşi depună cererea pentru demisie cel mai târziu în data de 02.05.2024.

In concluzie, în momentul în care se îndeplinesc criteriile de mai sus, angajatul poate înmâna demisia angajatorului fără dreptul de a fi contestată de acesta.

Retragerea demisiei

Retragerea demisiei poate fi efectuată printr-o cerere scrisă, iar în cazul în care angajatorul este de acord, demisia se anulează.

Puteți găsi informații extinse pe tema managementului resurselor umane, precum și pe alte domenii precum consultanța și managementul financiar-contabil și fiscal pe blogul partenerilor noștri de la Accountess.