E ușor să recrutezi. Toată lumea știe

Tot românul se pricepe la PR, Marketing, Social Media, Politica și… HR. Dacă suntem adesea în postura de a înțelege oamenii din jurul nostru, de a lucra cu ei, de a-i convinge de ceva, rezultă că știm HR. Nu vreau să fac o pledoarie pentru motivele pentru care se întâmplă asta, însă aș vrea să mă opresc asupra uneia dintre afirmațiile generate, de obicei, de cineva care se potrivește acestei tipologii.

Nimic mai greșit. Cred că sunt într-adevăr mai multe șanse să găsești oameni buni disponibili în această perioadă, dar s-ar putea să nu se potrivească fix cu ceea ce cauți acum.

Faptul că sunt mulți oameni în căutarea unui job acum spune celor care sunt angajați și altceva: “Atenție la schimbări, evaluează bine” sau, cu alte cuvinte, “nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard” și “nimic nu este ce pare să fie”.

În ultimii ani, devine din ce în ce mai serioasă decizia de a schimba un loc bun, în care ai avut rezultate, cu un alt job poate la fel de bun, dar care are mai multe necunoscute în ecuație. Nu știi dacă planurile lor sunt sustenabile, dacă mediul este chiar așa cum este prezentat, îți evaluezi cu mult mai multă atenție riscurile pe care ți le asumi pentru un pachet ușor mai mare sau un rol mai complex decât cel actual. Zic ușor mai mare pentru că nu se mai fac schimbări pentru diferențe salariale așa de mari cum se întâmpla în 2006 – 2007, creșterile nu sunt spectaculoase. Însă, un manager de top sau un expert într-o anumită arie, a ajuns la nivelul de maturitate care îl ajută să aplice aceleași principii din business în modul în care își construiește cariera.

Principalele motive pentru care ar putea pleca în aceste timpuri țin mai degrabă de instabilitatea companiei actuale (de multe ori au acces la informații care nu sunt disponibile în acest moment în piață), de efectele limitative ale crizei (puterea de decizie și libertatea de mișcare au tins în multe organizații să se reduca), de atitudinea managerului direct care continuă să își justifice (ideal în scris) deciziile,  mai ales cele de angajare, și lista ar putea continua, dar nu prea mult.

Ca să atragi un om bun, care este într-un job bun și are performanță în aceste condiții de piata, ai nevoie de adevărate abilități de vânzare și de o deschidere și o abordare plină de argumente sustenabile legate de oferta ta. În continuare e nevoie să “vânezi” oamenii buni, însă, mai mult decât în trecut, e necesară o îmbunătățire a modului în care îți prezinți oferta și a manierei în care negociezi pachetul oferit.

Și nu, proiectele de recrutare nu durează mai puțin, ci mai mult decât în alte perioade. Pe de o parte datorită argumentelor de mai sus, pe de altă parte din cauza nevoii din unele organizații de a avea toate aprobările pentru a lua o asemenea decizie.

Tot suntem în perioada dărâmării miturilor, vă invit să vă gândiți la cele de mai sus și din perspectiva voastră ca angajator, dar și ca angajat. Sunt deschisă la contra-argumente, poate asta este doar experiența mea în recrutare în ultimii ani. Aștept provincia.