Epopeea Codului muncii nu s-a încheiat. Vezi proiectul care propune noi modificări la legislația muncii

Proiectul de modificare a Codului muncii a fost inițiat de Blocul Național Sindical (BNS), una dintre cele cinci mari confederații sindicale reprezentative din România. Potrivit informațiilor de pe pagina de internet a BNS, confederația sindicală are în componența sa aproximativ 320.000 de membri de sindicat, lucrători din companii private sau din sectorul public.

Propunerea acestui proiect de lege se face în baza art. 74 din Constituție, care permite cetățenilor să aibă inițiativă legislativă. Pentru ca proiectul să poată fi dezbătut în Parlament, trebuie ca el să fie susținut de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, care să provina din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

În opinia inițiatorilor proiectului de lege,  drepturile lucrătorilor sunt reprimate în prezent, iar Codul muncii trebuie modificat pentru că „legislația actuală a muncii este o legislație voluntaristă, nelegitimă prin modul în care a fost adoptată și care contrazice normative europene și internaționale”.

Modificările propuse de BNS vizează noi reglementări în toate capitolele importante din Codul muncii.

CIM pe perioadă determinată

Proiectul de lege inițiat de BNS propune ca perioada maximă pentru care se pot încheia contracte de muncă pe durată determinată să fie majorată de la 3 la 5 ani. În plus, în viziunea BNS, între aceleași părți ar trebui să poată fi încheiate cel mult 5 contracte de muncă pe durată determinată, și nu doar 3, cum este stipulat în prezent.

Modificarea CIM numai cu acordul scris al angajatului

În același timp, proiectul de lege elaborat de BNS stabilește că angajatorul poate să modifice contractul de muncă al unui salariat numai după ce i-a comunicat în scris acestuia propunerea de modificare a CIM.

Conform reglementărilor propuse de BNS, angajatul ar avea la dispoziție 10 zile pentru a răspunde în scris angajatorului, iar în cazul în care răspunsul este negativ, CIM să nu poată fi modificat.

În schimb, dacă salariatul va fi de acord cu modificările propuse de angajator la CIM, se va încheia un act adițional la contractul de muncă, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință de către angajator a acordului exprimat de salariat.

Perioada de probă, mai mică pentru muncitorii necalificați

Proiectul de lege inițiat de BNS propune ca, în cazul muncitorilor necalificați, perioada de probp să nu depășească 10 zile.

În schimb, pentru persoanele cu handicap, perioada de probă ar urma să fie majorată de la 35 la 45 de zile.

Modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru și munca suplimentară

În prezent, durata timpului de muncă, ce include și orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână (durata maximă a timpului de lucru săptămânal), cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice, să nu depășească 48 de ore pe săptămână.

BNS propune în proiectul de lege inițiat să existe anumite domenii de activitate pentru care această perioadă de referință să fie și mai mare de 4 luni, însă să nu depășească 6 luni. O asemenea reglementare ar urma să se aplice, printre altele, în cazul:

• firmelor de pază și securitate,
• activităților care implică nevoia de continuitate a serviciilor  sau producției (servicii de presă, radio, televiziune, producție cinematografică, servicii de poștă și telecomunicații, ambulanță, serviciu de pompieri și protecție civilă, servicii medicale, etc).
• anumitor persoane care lucreaza in sectorul feroviar  (cele care desfasoara activitati intermitente, care petrec timp in trenuri, etc.)

În ceea ce privește munca suplimentară, BNS propune ca aceasta să fie compensată atât prin acordarea de ore libere plătite în urmaătoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât și prin acordarea unui spor la salariu, care nu poate fi mai mic de 50% din salariul de bază.

De asemenea, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în cele 30 de zile calendaristice de la efectuare, BNS propune ca munca suplimentară să fie compensată prin acordarea unui spor la salariu, care nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază (reglementările actuale stabilesc un spor de 75%).

În prezent, munca suplimentara se compensează prin ore libere plătite în urmatoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, iar salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

Înregistrarea CIM în Revisal

Proiectul de modificare a Codului muncii mai prevede introducerea în actul normativ a unor noi dispoziții care stabilesc că, anterior începerii activității de către salariat, angajatorul are obligația să înregistreze contractul de munca în registrul general de evidență a salariaților.

Ulterior, în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea CIM, angajatorul ar trebui să trimita inspectoratului de muncă Revisal.

Reglementari mai clare privind clauzele specifice din Codul muncii

BNS mai propune prin proiectul de lege elaborat o reglementare mai clară a clauzelor specifice pe care angajatorul le poate introduce în contractul de muncă.

Astfel, în cazul clauzei de neconcurență, se stabilește ca indemnizația lunară de neconcurență  datorată salariatului trebuie să fie de cel puțin 25% din salariul de bază pentru clauzele aplicabile pe parcursul executării CIM.

De asemenea, proiectul prevede că, în mod excepțional, se poate stabili aplicarea unei clauze de neconcurență după incetarea CIM, pe o perioadaă de maxim 2 ani, numai după plata indemnizației la care este îndreptatit fostul salariat (sumă ce nu poate fi mai mică de 50% din media veniturilor salariale brute din ultimele 6 luni de angajare) și dovedirea producerii unui prejudiciu real, concret și material angajatorului în cazul nerespectării clauzei.

În plus, clauza de neconcurență poate fi stabilită după încetarea raporturilor de muncă dacă se precizează expres

• activitățile ce fac obiectul clauzei,
• durata de aplicabilitate a clauzei,
• locurile de muncă pentru care operează interzicerea la angajare,
• aria teritoriala în care salariatul nu se poate angaja.

Pe lângă clauzele specifice existente deja în Codul muncii, proiectul inițiat de BNS dă posibilitatea angajatorilor să stabilească și o clauză de obiectiv de performanță. Îndeplinirea obiectivelor de performanță fixate de angajator ar urma să constituie condiții de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Însă, conform reglementărilor propuse, neîndeplinirea acestor obiective nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională.

Ce alte prevederi noi mai propune BNS

Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii mai propune și următoarele modificări:

• Modificarea dispozițiilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariul mediu net la nivel național comunicat de Institutul Național de Statistică avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat;
• Instituirea pentru angajator a obligației de a informa salariatul asupra modalităților de verificare a aptitudinilor profesionale și personale, precum și asupra obiectivelor de performanță individuală
• Reglementarea unui nou caz de modificare unilaterală a contractului individual de muncă de către angajator. Așadar, angajatorul va putea modifica unilateral durata timpului de muncă, pe o perioadă ce nu poate depăși 3 luni cumulat într-un an calendaristic, pentru motive tehnice, tehnologice sau structurale.
• Abrogarea dispoziției potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activității;
• Modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective. Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce țin de îndeplinirea obiectivelor de performanță de catre salariați. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu țin de persoana salarialui. Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concediere în funcție de motive ce țin de persoana salariatului;
• Revizuirea termenului în care angajatorul are obligația de a reangaja salariații concediați prin concediere colectiva cu prioritate pe posturile reînființate;

Ce se întâmplă mai departe cu acest proiect

Proiectul de lege privind modificarea Codului muncii inițiat de BNS a fost depus deja la Consiliul Legislativ pentru avizare, așa cum prevede procedura legală în ceea ce privește inițiativele legislative cetățenești.

Ulterior, după primirea avizului de Consiliul Legislativ, proiectul de lege trebuie publicat în Monitorul Oficial, iar în 6 luni de la publicare inițiatorii trebuie să strânga cele 100.000 de semnături prevăzute de Constituție.

Abia după strângerea semnăturilor, verificarea lor de către primării și avizarea de către Curtea Constituțională, proiectul de lege poate intra în dezbatere parlamentară.

Puteți consulta AICI proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii, inițiat de Blocul Național Sindical.