Indicatori sau stereotipuri de succes în evaluare
Am urmărit cu interes desfăşurarea acestei competiţii muzicale (Vocea României), încântat de prestaţii şi umor, nedumerit şi revoltat pe alocuri. Încă de la început analizăm anumite aspecte ale comportamentului celor implicaţi în Show, în special felul cum juriul respingea candidaţii şi reacţiile acestora (făcând o paralelă cu situaţiile din filmul “Up in the air”, film care oferă o imagine interesantă asupra concedierilor, din perspectiva efortului emoţional depus.
La un moment dat mi-a atras atenţia jurizarea actului artistic al Alexandrei Craescu. Aceasta a cântat piesa “Hot stuff” încercând să pună în scena un dans pe măsură titlului. Toţi bărbaţii din juriu (Brenciu, Moga, Smilley) au evaluat potrivirea mesajului piesei cu aspectul şi dansul interpretei şi nu calităţile vocale ale acesteia. Unii au făcut afirmaţii de genul: nu ţi se potriveşte piesă, s-a văzut că te-ai mişcat cu teamă, nu eşti obişnuită cu astfel de mişcări, nu e stilul tău. “Alexandra Craescu a cântat melodia Hot Stuff. Horia Brenciu a declarat “Tu trebuie să domini bărbaţii”. El susţine că fata trebuia să fie mai sexy şi mai provocatoare.” (sursa) Reacţia Loredanei confirma direcţia pe care s-au axat ceilalţi juraţi când afirmă: “Comentariile băieţilor din juriu sunt răutăcioase, eşti cea mai mişto gagica de aici. Sunt mândră de tine.” (sursa). Concurenta nu trebuia să demonstreze nici că e sexy, nici provocatoare, nici că ştie să domine bărbaţii şi nici că e gagica mişto. Niciun criteriu al evaluării nu a vizat indicatori ai calităţii vocii/interpretării.
Bărbaţii din juriu au evaluat pornind de la reprezentări personale asupra unui tip ideal (preferat) de interpret de astfel de piese. Cântecul are un mesaj provocator, cu trimiteri erotice, orice interpretare fiind automat comparată de spectator cu versiunea Donna Summer sau Pussycat Dolls (spre exemplu).
Am descris cazul de mai sus pentru a surprinde capcana în care pot cădea recrutorii/evaluatorii atunci când, în loc să se ghideze după indicatori corecţi (semnificativi profesional) aceştia folosesc reprezentări personale (subiectivităţi, preferinţe), stereotipuri de succes (personale sau aparţinând culturii organizaţionale). Este normal să nu te poţi distanţa complet de stereotipii şi prejudecăţi dar este lipsit de etică să le transformi în criterii în evaluare.
Dacă cunoaşteţi exemple similare din romane, filme sau programe TV vă invit să le prezentaţi şi să comentăm pe marginea lor. Fiecare mijloc de informare/divertisment promovează valori şi feluri de a gândi şi face care se sedimentează şi multiplică în fiecare palier al societăţii (şi implicit într-un context profesional). Dacă acestea nu sunt receptate în mod critic există riscul să asistăm la recrutări nereuşite, atitudini greşite, păreri nepoliticoase etc.
Adauga comentariu
Anul 2023 a fost unul dificil pentru sectorul IT, atât la nivel global, dar mai ales în România. Pe de o parte, concedieri semnificative în prima parte a anului au lăsat foarte mulți candidați în căutare de job într-o piață cu pretenții tot mai ridicate, iar pe de altă parte, impozitarea veniturilor de peste 10.000 […]
Detalii
Customer Experience Romania organizează CX Conference Bucharest 2023, un eveniment conceput pentru a sustine transformarea domeniul experienței clienților în România. Conferința va avea loc pe data de 25 octombrie la Nord Events Centre și se adresează liderilor din domeniul CX, marketing, resurse umane, customer care, customer service, vânzări, operațiuni și antreprenorilor romani. CX Conference Bucharest […]
Detalii
91,2% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România au declarat că au în plan să facă angajări până la finalul anului. 5,4% spun că au blocat toate angajările, în timp ce 3,4% nu știu exact care va fi cursul evenimentelor până la final de an. Dintre cei care […]
Detalii
Independenți, pragmatici, la curent cu noile tehnologii, tinerii din generația Z sunt deciși să își trăiască viața și să își construiască parcursul educațional și profesional conform propriului set de valori. Anual, la IUF- The International University Fair participă peste 20.000 de elevi și studenți. Datele ultimelor ediții ne arată că tinerii din România sunt din […]
Detalii
🙂 e o sabie cu doua taisuri; fara criteriile care au a face cu specificul cultural sau fara „stereotipuri de succes”, cum oare s-ar putea forma si pastra culturile? or, cultura organizationala poate fi un diferentiator extraordinar de puternic… pe de alta parte, da: e nevoie de etica si de criteriu obiectiv; nu am vazut concursul cu pricina, insa tind sa fiu de acord ca elementele sexiste nu au ce cauta in niciun fel de selectie/ alegere/ evaluare…
Cum spune ANA, mai putin .. „cultura organizationala” care la multe companii mari este doar …text.
SI in exemplul cu Vocea Romaniei dar si in viata de zi cu zi exista o imixtiune puternica in decizii a unor interese total diferite de scopul declarativ al unei actiuni.
Probabil ca media a sucit mintile tuturor. Nu degeaba majoritatea materialor publicitare au si o conotatie sexuala, despre ziare nu mai are rost sa comentez, la TV numai prostii…asa incat putini au ajuns sa mai judece aceste tendinte. Traim povestea „Daca nu e moarta macar violata sa fie”. Majoritatea au acceptat aceste tendinte si gata. Pe mine ma inspaimanta. Ma gandesc la copii nostri care cresc privind aceste lucruri. In ceea ce priveste Vocea Romaniei, sigur ca remarcile de acest tip nu au fost numai in cazul Alexandrei dar trebuie sa apreciez faptul ca totusi spectacolul a creat multe reactii (vezi facebook). Se considera ca tot ce are conotiatie sexuala creste audienta. O idee pentru media ar fi sa porneasca o campanie umbland in pielea goala si aceasta campanie sa inceapa din redactia celor care dispun astfel de materiale pentru public. Nu vor fi incantati de idee. Sau cel putin inca mai sper :-)) ca nu vor fi. Sa trecem la lucruri mai importante. La recrutori. Am fost pusa in situatii interesante in cadrul interviurilor la care am participat in calitate de canditat pentru un anumit post. Am fost invitata la un interviu fara sa stiu exact pentru ce pozitie pentru ca uitase sa specifice in email. Ajunsa la locul interviului am intrebat pentru ce pozitie am fost invitata. Am indraznit sa pun aceasta intrebare zic eu pertinenta in momentul intalnirii cu evaluatorul. Aceasta m-a privit incruntata si mi-a spus: Va rog doamna, trebuie sa aveti rabdare. Inainte de orice trebuie sa dati un test la lb. engleza si numai daca treceti testul veti ajunge la interviu. Nu am mai comentat nimic, am dat testul si l-am trecut. Am ajuns la interviu. Tanara intervievatoare avea o tinuta impunatoare nu remarcandu-se prin inteligenta ci prin postura teapana gatul drept si privirea aspra atintita spre mine. Despre „a da mana” nu se putea discuta…e posibil sa fi avut lame in palme. Am indraznit sa o intreb inainte sa inceapa pentru ce pozite m-au chemat. Mi-a raspus ca si inainte. Va rog sa aveti rabdare o sa ajungem si acolo. M-a intrebat 100000 de prostii din care nu reiesea in nici un fel faptul ca pot sau nu aduce o valoare companiei…dar i-am raspuns la toate. Numai intrebari psihologice pe care nu le intelegea nici ea si nimic legat de ce stiu sa fac…de cum pot sa ii ajut?? NImic. Mai mult decat atat, pozitia respectiva nu m-a interesat catusi de putin. Eu am pierdut jumatate de zi, compania a pierdut si ea pentru ca timpul interviului si al testului reprezinta o cheltuiala pe care acestia o au pentru salariatii care se ocupa cu recrutarea. Asta da cultura organizationala in care predomina dezorganizarea organizata. Prefera sa angajeze copii in dept. HR si in restul companiei, pentru ca este mai ieftin. Ce daca totul iese prost?? Sa profitam de moment. Mie imi e foarte greu sa inteleg politica asta a profitului pe termen scurt care a lovit ca epidemia majoritatea societatilor. Imi e mila de cei ce ajung sa fie judecati daca sunt potriviti sau nu pentru o anumita pozitie de catre copii care nu stiu pe ce lume se afla intepeniti in pozitii care creaza tuturor participantilor la interviu un grad inalt de disconfort. Cu astfel de angajati tot efortul echipei de marketing se naruie. Brandul isi va pierde valoarea si in timp compania care lasa ca astfel de lucruri sa se intample va ajunge acolo unde ii va fi locul.