Marius Ghenea: “Nici după 20 de ani de la Revoluție, școala românească nu susține educația antreprenorială”

Marius Ghenea este antreprenor în serie și un business-angel român cu exit-uri de succes. În activitatea de zi cu zi, este Președinte al Asociației Române a Magazinelor Online, membru în board-ul Fundației Venture Connect, Board Advisor Maastricht School of Management România și în 2011 a scris prima carte românească despre antreprenoriat: “Antreprenoriat, drumul de la idei către oportunități și succes în afaceri”. Începând cu 2012, Marius este unul dintre membrii Consiliului de Administrație (CA) al operatorului aerian Tarom.

În timpul liber, susține multiple activități de mentorat, fie pentru tinerii care se gândesc cu seriozitate la demararea unui business propriu, sau pentru antreprenorii cu mai multă experiență ce au nevoie de feedback-ul concret și susținerea unui mentor. Unul dintre programele în care este implicat Marius Ghenea – Venture Mentoring – propune, pentru 27 februarie 2012, o discuție liberă despre antreprenoriat și inovație în business.

Experiența lui Marius de antreprenor și profesor este de necontestat. Am stat de vorbă cu Marius Ghenea despre calitățile înnăscute ale unui antreprenor, aspirațiile unui investitor și susținerea primită din partea statului pentru o educație antreprenorială de calitate.

Intraprenoriatul este un termen relativ nou, puteți să ne spuneți ce înseamnă și în ce stadiu este intraprenoriatul în România?

Intraprenoriatul este, în esență, spiritul antreprenorial manifestat de angajații cu funcții de răspundere din corporații, dar și din companii medii și mici. Este un concept susținut puternic în prezent de toate corporațiile mari din lume, ca dovadă toate programele importante de tip MBA din lume includ în curricula de baza cursuri de antreprenoriat și intraprenoriat.

Este o teorie economică mai veche, datând de la Schumpeter, care spune că în lipsa inovației, ciclul de business rămâne static, iar inovația poate fi realizată eficient doar în structuri antreprenoriale. În România, suntem la încă la început cu acest concept, dar, din fericire, corporațiile multinaționale care operează în România au un rol pozitiv în promovarea intraprenoriatului, deoarece dacă au înțeles acest concept la nivelul conducerii lor globale, îl pot transpune rapid, cel puțin prin metode administrative, oriunde în lume, fără riscul ca acest transport al conceptului de intraprenoriat să sufere modificări.

Care sunt domeniile asupra cărora ar merita să își îndrepte antreprenorii atenția în România anului 2013?

Chiar și în această perioadă, există în continuare, în România, numeroase oportunități antreprenoriale, iar cu privire la anul 2013, domeniile de interes sunt și în continuare diverse, atat în zona de servicii, cât și în zona de retail, mai ales pe anumite trenduri consacrate, cum ar fi Internet/online, green/verde sau sănătate.

Cât de mult v-au inspirat alți investitori în evoluția dumneavoastră (dacă v-au inspirat)?

Nu a existat o inspirație de la un business-angel sau altul, din România sau din străinatate, pentru că, în realitate, o astfel de activitate rămâne particulară fiecărui investitor în parte. Acesta poate decide zonele în care vrea să investească, sumele, modul în care își exercită controlul, dar mai ales modul în care poate susține dezvoltarea afacerilor în care investește. Iar pe aceste coordonate, în Europa, cel puțin, unde am cunoscut foarte mulți “îngeri-investitori”, fiecare operează într-un mod propriu, nu există un tipar consacrat. În Statele Unite, mai ales în Silicon Valley, există deja o uniformizare a activităților unui business-angel, care se grupează prin sindicalizare sau devin super-angels (sume mai mari, investiții mai numeroase). Nivelul comunității de investiții din SUA este totuși încă departe de noi și nu cred că în prezent experiențele de acolo s-ar putea replica cu succes în România.

Credeți că trebuie să fii croit într-un anume fel, ca să devii antreprenor (oricine poate deveni antreprenor, sau e nevoie de calități înnăscute)?

Cred cu tărie că oricine poate deveni un antreprenor, sunt convins că abilitățile antreprenoriale pot fi învățate și pot fi predate, la fel ca orice alte studii economice și de management. Chiar dacă există anumite caracteristici antreprenoriale cu un puternic caracter considerat nativ, în realitate, majoritatea acestor caracteristici pot fi educate și îmbunătățite în timp, e drept, doar cu efort și dedicație din partea antreprenorilor și cu inteligență și structură din partea educatorilor valoroși în antreprenoriat, care sunt, încă, foarte puțini în România.

Ce părere aveți despre generația tânără din mediul de business din România – se simt urmările unu sistem de învățământ precar?

Nu as numi învățământul românesc un învățământ precar, deoarece chiar dacă putem vedea semnele clare ale unei scăderi a calității educației în România, în ultimii ani, școala românească livrează și în continuare absolvenți (de liceu sau chiar de facultate) peste media altor școli din lume. Un argument puternic în acest sens sunt rezultatele foarte bune obținute de studenții români la universități prestigioase din întreaga lume.

Astfel, nu avem o școală proastă sau săracă în talente, însă școala românească are în continuare câteva probleme de curriculă și strategie, una dintre aceste probleme fiind cea legata de lipsa substanțială a educației antreprenoriale în școală. Consider că încă avem sechele din perioada comunistă, în care educația antreprenorială nu era considerată doar inutilă, ci de-a dreptul periculoasă și subversivă, pentru că ar fi încurajat elevii și studenții să gândească liber și să genereze initiațive antreprenoriale, într-o perioadă istorică în care, în România, antreprenoriatul în sine era complet interzis.

Deși sistemul economic s-a schimbat complet după 1989, se pare că, în mod bizar, în educație această carență s-a pastrat intactă, pentru că nici acum, la peste 20 ani de la Revoluție, nu susținem cu adevărat educația antreprenorială în școala românească, o educație de care este atât de multă nevoie!

Referitor la programul Venture Mentoring din care faceți parte, cui se adresează întâlnirile? 

Sesiunile Venture Mentoring au pornit la începutul anului 2012 sub forma unor întâlniri lunare, discuții libere legate de problemele pe care antreprenorii le întâmpină. Am plecat de la o premiză simplă: mentorii pe care îi aducem în cadrul acestor sesiuni au experiența necesară pentru a evalua eficient și obiectiv probleme de business; iar antreprenorii prezenți au nevoie de un feedback concret.  

În cadrul workshop-urilor au venit atât antreprenori mai experimentați, cu business-uri ce deja au trecut de primele etape de dezvoltare, freelanceri, dezvoltatori sau tineri profesioniști care se gândesc la posibilitatea de a porni propriul business. Iar temele propuse spre discuție au fost diverse, tocmai pentru a acoperi cât mai multe nevoi și întrebări: business development, dezvoltare de produs, e-commerce, marketing și comunicare, proprietate intelectuală, precum și alte detalii despre procesul de finanțare și exit. În perioada următoare, Fundația Venture Connect își dorește să crească și mai mult acest proiect, iar întâlnirile Venture Mentoring să facă parte dintr-un program de mentorat complex și cât mai aplecat nevoilor comunității antreprenoriale.

Următoarea întâlnire vorbește despre antreprenoriat și intraprenoriat, dar și despre inovația în business. Ne puteți oferi mai multe detalii despre agenda sesiunii?

Întalnirea din 27 februarie își propune să dezbată alături de cei prezenți conținutul, contextul, procesele și rezultatele inovației în business. Subiectele propuse spre dezbatere sunt: intraprenoriat sau antreprenoriat corporativ; creativitate versus inovație; inovație continuă și discontinuă; surse pentru idei valoroase; valoarea discutabilă a unei idei de business; metode structurate de a genera idei sau depășirea barierelor în calea inovației în business. Sesiunea își dorește să ofere participanților oportunitatea de a genera concepte și proiecte noi în domenii de interes pentru companie, să utilizeze eficient instrumentele de analiză a problemelor și să găsească soluții concrete pentru subiectele prezentate.

Prin toate activitățile Fundației ne dorim să susținem comunitatea de proiecte din România, dar și din regiune, având în vedere că la ultima întâlnire din 2013 am avut participanți din Republica Moldova sau Bulgaria, și totodată să creștem posibilitatea obținerii de investiții early-stage. Iar o riguroasă pregătire de business este un punct excelent de început.