Nu accepta o contraoferta!

Daca ati derulat pana acum proiecte de recrutare din perspectiva angajatorului/recrutorului/consultantului sau, din contra, daca ati participat la proiecte de recrutare in ipostaza de candidat, sunt sanse mari sa va fi lovit pana acum de o situatie provocatoare: contraoferta.

Ca recrutor, daca ti-ai facut bine treaba si ai comunicat eficient cu candidatul/candidatii propusi pe lista scurta, vestea ca, aproape de finalizarea procesului, cel caruia urmeaza sa i se faca o oferta (sau care a primit-o deja) are o contraoferta si de la un alt potential angajator sau de la angajatorul actual, poate sa fie o lovitura dupa care recuperarea este dificila. Pe de o parte pentru ca o contraoferta (despre care nu aveai nicio idee ca ar putea sa apara) te forteaza intr-un mod nu tocmai placut: acela a a decide daca este cazul sa licitezi sau nu mai mult. Pe de alta parte, indiferent de decizia pe care o iei la problema anterioara, ramane gustul amar al lipsei de sinceritate a candidatului si senzatia ca acel capital de incredere si respect pe care s-a bazat toata comunicarea nu mai este decat o iluzie. In aceste conditii, probabil ca ai vrea sa te gandesti de mai multe ori inainte sa faci o contra-contraoferta.

Din ipostaza candidatului, o contraoferta poate sa fie o binecuvantare sau un blestem. Daca e vorba de o contraoferta primita de la angajatorul actual si al carei continut iti ofera satisfactia de a fi primit in sfarsit ceea ce iti doreai (si considerai ca meriti) de multa vreme, s-ar putea ca dilema alegerii sa se rezolve foarte usor. Daca, insa, oricat de bine si de frumos ar suna contraoferta, ramane senzatia neplacuta ca a fost nevoie ca organizatia in care lucrezi sa vada ca te pierde pentru a face ceva ca sa impedice acest lucru, decizia de a accepta sau nu o contraoferta este una cu implicatii grele din toate punctele de vedere. Sa ramai cu riscul de a simti mereu ca le-ai fortat mana si nu au avut incotro?

Articolul de pe ERE pe care vi-l recomandam azi ne-a adus aminte de situatiile dificile (din fericire suficient de putine) in care ne-am lovit, ca recrutori, de provocarea contraofertei. Ne-a placut modul pragmatic in care transeaza problema, motiv pentru care il recomandam atat celor care angajeaza, cat si celor care vor sa se angajeze.

Iata si cateva idei a caror valoare este, credem noi, de la sine graitoare:

1. Faptul ca un angajator emite o contra-oferta nu inseamna neaparat ca valorizeaza profilul profesional al celui care vrea sa plece. Inseamna, insa, cu siguranta, ca cineva incearca sa scape cu obrazul curat din tot ceea ce inseamna gasirea unui inlocuitor.

2. E putin probabil ca un angajator fortat sa emita o contraoferta sa-l mai poata privi cu aceiasi ochi pe angajatul care si-a dorit sa plece. Cutia Pandorei este deschisa.

3. Orice situatie in care un angajat este nevoit sa caute in afara unei organizatii implinirea profesionala lasa loc de multe intrebari care isi asteapta raspunsul. Daca motivul e legat de bani, de ce nu e si angajatorul constient ca trebuie sa il plateasca mai mult?

4. Contraoferta nu rezolva nemultumirea in profunzime.

5. Companiile de calitate, cu procese bine puse la punct de management nu emit contraoferte (din toate motivele de mai sus si nu numai).

Citeste tot articolul Why You and Your Candidates Should Never Accept a Counteroffer ca sa te convingi de ce nu ar trebui niciodata sa faci sau sa accepti o contraoferta.