Oceanul albastru al lui Elon Musk

Cine nu a auzit de Tesla, mașina electrică de care o lume întreagă este fascinată? Povestea acestei mașini este una care combină viziunea unui personaj respectat de toți, deși nu foarte îndrăgit, și strategia oceanului albastru. Da, Tesla a creat un ocean albastru deși a intrat într-o industrie în care competiția este cruntă. Tesla este singura companie auto americană care a fost listată la bursă în ultimii 60 de ani (Ford mai făcuse asta în 16 ianuarie 1956).

Elon Musk, cel fără de care Tesla nu ar fi existat, a visat întotdeauna la o mașină electrică, dacă ar fi să-l credem acum, la fel cum a visat să construiască propriile rachete sau să trăim într-o lume mai bună în care energia electrică vine de la panourile solare, așa încât pe lângă Tesla au mai apărut SpaceX și SolarCity.

După vânzarea zip2 către HP, Elon Musk a devenit o mică vedetă în Silicon Valley, iar după vânzarea PayPal o adevărată legendă. Privind în urmă, avem toate motivele să credem că Elon Musk chiar își urmează visele dar o face într-o manieră absolută, fără compromisuri și cu o dedicație totală, sacrificând oameni cu contribuții esențiale pentru anumite momente din viața companiilor lui dar care nu au putut ține pasul cu viziunea sa, una pe care puțin pământeni o au.

Rămâne șocantă povestea în care asistenta lui, care-l slujise efectiv timp de 12 ani, a fost concediată, după două săptămâni de vacanță recomandată de Musk, timp în care Elon a preluat atribuțiile lui Mary Beth Brown și a descoperit că se poate dispensa de eforturile ei. Cei care fac imprudența să trimită un e-mail cu greșeli de scriere sunt admonestați imediat, iar membrii marcanți ai Armatei SUA ori de la NASA au fost puși la zid într-un mod deloc diplomatic de același năbădăios Elon Musk.

Acum este ușor să-l considerăm pe Musk un miliardar excentric dar interesant este că la fel era și când se afla la câteva ore de faliment (și nu o dată, ci de mai multe ori). Cu toate acestea, Elon a mers mai departe cu o încăpățânare nefirească. Norocul a avut o contribuție importantă dar nu esențială; astăzi Tesla ar fi fost deținută de Google, care a fost pe punctul de a plăti 11 miliarde de dolari, dacă n-ar fi fost aprobat un ajutor de peste 400 de milioane de dolari din partea Guvernului SUA pentru Tesla, așa cum a fost, de altfel, aprobat și pentru alte companii auto. Trebuie amintit însă că Tesla a rambursat în întregime și înainte de termen ajutorul primit. O situație birocratică de la Google, care a întârziat cu două săptămâni o decizie, a făcut ca Tesla să fie încă sub comanda lui Musk.

Povestea este aproape identică și la SpaceX, singura companie privată care efectuează zboruri către Stația Spațială Internațională și se bate de la egal la egal cu țări precum China și Rusia care, însă, nu reușesc să creeze în stilul SpaceX, relevant fiind interiorul capsulei Dragon care are un dotări de secol XXI pe când capsulele rușilor, ale chinezilor sau ale NASA par niște conserve cu butoane de la mașinile de spălat din anii 60.

Revenind la oceanul albastru creat de toate companiile lui Musk, primul lucru pe care l-au adus aceste companii este inovarea valorică, acel element esențial despre care Chan Kim și Renee Mauborgne vorbesc în cartea lor, Strategia Oceanului Albastru. Mașini electrice au fost lansate și de alți producători auto și, cu toate acestea, Tesla a reușit să se impună fără probleme. Practic, Tesla nu a intrat într-un ocean roșu, nu a concurat cu ceilalți producători și a adoptat toate strategiile oceanului albastru, de la modul în care a a comunicat cu angajații până la modul în care a creat prețurile. Și continuă să creeze noi și noi oceane albastre (cum ar fi SpaceX și SolarCity, companie care valorează aproape 5 miliarde de dolari la bursă).

Pe când alți producători de automobile începeau să lanseze automobile electrice, Tesla trecea la următorul nivel și a mai creat un ocean albastru, acela al stațiilor de încărcare rapidă. În colaborare cu SolarCity, încă o mostră de gândire strategică și vizionară, Tesla a creat stații de încărcare rapidă unde posesorii de Tesla își pot încărca în mai puțin de jumătate de oră mașina, fără să plătească nimic.

În cartea lui Kim și Mauborgne sunt foarte multe exemple de organizații care au creat oceane albastre, Cirque du Soleil, Ford cu Model T, Bloomberg, Yellow Tail, NYPD, Apple, etc., iar pentru un cititor din România frustrarea este imensă văzând cât de înapoiați suntem și cât de mult se adâncește prăpastia dintre noi și restul lumii civilizate. În combinație cu cartea lui Ashlee Vance despre Elon Musk frustrarea se transformă în disperare din cauză că niciun personaj din România nu pare să aibă capacitatea de a schimba direcția greșită în care mergem.

Carte despre Elon Musk, dincolo de traducerea, pe alocuri, nefericită, și de erorile de tipărire, combinată cu Strategia Oceanului Albastru, poate să fie mai mult decât revelatoare pentru orice manager, antreprenor sau angajat care își dorește să iasă din limitele vieții în care singurul lucru important este: „cum ne descurcăm mâine?”.

În concluzie, se poate spune despre Elon Musk că a devenit deja un personaj care a influențat istoria lumii, nu sunt deloc cuvinte mari; iar despre oceanele albastre că sunt singurele soluții viabile pentru companiile din ziua de azi care se vor confrunta cu situații din ce în ce mai complexe.

La final iată ce înseamnă Insane de la Tesla model S… 🙂