Omul din titlul jobului

Contextul in care muncim pare sa fi depasit de mult modelul de gandire cuminte si traditionalist al Clasificarii Ocupatiilor din Romania. Cei care se ocupa de inregistrarea contractelor de munca au, probabil, povesti interesante de spus despre cat de greu este sa potrivesti continutul unui job cu o lista al carei grad de generozitate si inventivitate este aproape inexistent (despre flexibilitate nici nu mai vorbim). Dar in afara de frustrarea fireasca a imposibilitatii oficiale de a te gasi „incadrat” corespunzator, intervine dilema cat se poate de serioasa a identificarii cu o ocupatie.

Omul este, inevitabil, determinat social si tendinta fireasca (fie ca o recunoastem sau nu) este sa cautam prin ceea ce facem si ceea ce suntem confirmari. Munca poate in sine sa fie o confirmare si iti deschide o usa clara catre „comunitatea” de care ai nevoie pentru a deveni cea mai buna varianta a ta. Dar cum ne pozitionam in aceasta comunitate? Cum descriem ceea ce facem in cateva cuvinte inspirat graitoare?

In limbajul clasic al HR-ului, dilema este pe de o parte a titulaturii postului si pe de alta a continutului fisei de post. Putine proiecte de recrutare care se doresc eficiente isi pot permite sa nu treaca prin etapa analizei postului pentru a defini termenii relevanti ai cautarii si filtrele ce urmeaza sa fie aplicate de catre evaluator. Dar in contextul unei piete in continua miscare si al redefinirii paradigmei muncii nu ca obligatie ci ca metoda de auto-actualizare, apar adesea situatii in care fisele de post si titulaturile clasice sunt irelevante (Lou Adler subliniaza, de altfel, acest lucru in incercarea de a explica motivele esecurilor repetate ale proceselor de recrutare bazate pe aceste instrumente).

In vest, dilema titulaturilor si fiselor de post a depasit in multe situatii etapa analitica si s-a concretizat intr-o abordare noua (adesea paralela cu cea traditionala). Relevant in acest sens ni se pare articolul de pe Forbes.com intitulat Jacked-Up Job Titles.

Iata cateva titulaturi care fac senzatie in contextul unui discurs traditionalist:

– Evanghelist Yahoo,

– Manager Haos,

– Director Prima Impresie;

– Diferentiator;

– Director de Proiecte Super.

Diferenta nu este numai la nivel de inventivitate lingvistica. Ceea ce rezuma aceste titulaturi este mai mult decat o fisa de post, este o stare de spirit.

Dilema titulaturilor relevante si mai cu seama inspirate si a fiselor de post cu un graunte de sare o impartim cu cei de la Dazzle care ne propun un exercitiu interesant. Afla mai multe citind aici.

Tu ce esti si cu ce te ocupi? Ce scrie in fisa de post si ce faci tu de fapt? Cat de mult din titulatura jobului este ceea ce faci si cum ai rescri-o in scopul conformitatii si relevantei?