Hot Now

Paul Balogh: “Cărțile tipărite vor supraviețui precum vinilurile!”

18 04 2013, Cristiana Constantinescu , Comenteaza, 3.646 afisari

După discuția de mai bine de o oră cu Paul Balogh, Managing Partner la Read Forward – editură de carte electonică – m-am dus la librărie și mi-am cumpărat o carte (De ce este România altfel?, a lui Lucian Boia). Pe care o am și în varianta e-book. Dar m-a convins că în câțiva ani, cel mult zece, vom citi numai în format electronic, așa că m-am gândit să păstrez – așa cum mai am vreo zece casete audio, într-o cutie prăfuită – cele mai importante apariții editoriale recente.

Paul Balogh are 33 de ani, este din Brașov, a absolvit Filosofia la Universitatea din București, a lucrat ca IT Manager timp de șapte ani, după care s-a orientat către vânzarea de carte online. În 2012 a pus, alături de partenerul său, Cristian Dinu, bazele companiei Read Forward LLC, care editează e-books, aplicații pentru iPad, iPhone și Android și, printre altele, a realizat și primul manual școlar digital din țara noastră.

Interviul cu Paul Balogh m-a făcut să mă gândesc mult mai serios la legătura dintre cultură și tehnologie, la felul în care vor arăta cărțile peste zece ani și am încercat să aflu cum reușeșete să îmbine latura umanistă, de absolvent de Filosofie, cu pasiunea pentru IT și curiozitatea tehnologică.

Ai studiat Filosofie, ai lucrat ca IT Manager și acum te ocupi de publicații electronice. Cum se împacă filosofia cu tehnologia?

Nu le văd într-o concurență! Concurență ar fi, mai degrabă, între timpul ocupat și cel liber. Dar, altfel, nu este o concurență între ele. Îmi petrec ziua citind mult și în diverse direcții. Citesc știri din mediul românesc, sunt la zi cu tot ce se întâmplă, citesc și multe știri din domeniile de care sunt interesat, sunt atent la ce publicații de filosofie mai apar și citesc și literatură. E adevărat, computerul și tableta intermediază foarte mult lumile astea. Și, mai mult decât atât, dacă toată experiența pe care o ai este cu un computer pe care îl folosești ca să lucrezi, iar seara nu îți dorești să îl mai vezi, atunci lucrurile se schimbă. Dar eu îmi iubesc computerul, fac multe lucruri cu ajutorul lui, pe el îmi țin jurnalul, îmi scriu notițe sau comunic cu lumea.

DSCN0608-1După ce ai plecat de la Humanitas, ai devenit Managing Partner la Read Forward. Povestește-mi ce faci, exact, în prezent?

Avem un slogan simpatic, care explică ce facem la Read Forward: teach old stories new tricks. Pornind de la vorbele: you can’t teach an old dog new tricks – noi spunem că, în cazul culturii, you can teach an old dog new tricks! Să luăm un exemplu, Dialogurile lui Platon; poți să faci un om din anul 2014 să înțeleagă mai bine Platon decât s-a putut doar în print. De ce? Pentru că poți să îi dai referințe, să-i arăți, de exemplu, locurile prin care se plimba Platon, poți să-i spui cine era Socrate, dacă nu știe, sau cine era interlocutorul lui Socrate. Adică genul de lucruri pe care nu ți le dă o carte clasică, orice ai face.

Un exemplu bun este – pe plan internațional – editura Penguin. Ei fac cu succes, de vreo doi ani, aplicații. De exemplu, au o aplicație foarte interesantă pentru Jack Kerouac – On the Road, în care afli detalii despre Beat Generation, afli cine sunt personajele lui Kerouac, cine sunt poeții din Beat Generation, pe unde se plimba, care a fost parcursul, care sunt temele sau biografia lui.

Am mai avut un experiment propriu cu cartea Odiseea Spațială 2001. Am văzut filmul lui Kubrick, este genial, dar am vrut să citesc cartea. Acolo afli despre craterele de pe Lună – poți să vezi craterul de pe Lună. Asta nu este ceva ce îți poți imagina ușor, un crater din partea de sud a Lunii! Apoi, este important să vezi în jurul lui Jupiter, la un moment dat ajunge o navă în jurul lui Jupiter și se vorbește despre sateliți. Deci, dacă te interesează nu doar textul, ci și contextul, acolo poți să găsești totul.

Cine citește genul acesta de conținut? Mă gândesc că trebuie să fii tânăr ca să fii la curent cu noutățile, cu toate device-urile și tipurile de aplicații care apar.

Despre audiobook-uri ai zice la fel – că trebuie să fii tânăr ca să le asculți? Vârsta medie a ascultătorilor de audiobook-uri este de 40 de ani. Iar smartphone-urile nu sunt numai pentru tineri, toată lumea are. Nu mai este nicio limită, și asta este valabil și la noi. Dacă te uiți în metrou, toată lumea are un smartphone sau o tabletă.

O cheie pentru a înțelege dacă e-book-urile sunt doar pentru tineri este să citești un e-book de 200 de pagini până la capăt, așa cum ai citi și o carte tipărită. După ce te-ai obișnuit cu varianta electronică, pasul înapoi este greu. Simți naturalețea electronicului, nu ciudățenia lui. Noi suntem obișnuiți, pe baza unei frici de secol XIX, care a ajuns și pe la noi, să tratăm tehnologia cu un fel de teamă, dar, de fapt, tehnologia este pentru om propria sa natură!

După părerea mea, cărțile tipărite vor supraviețui precum vinilurile astăzi: ca lucruri destinate unor colecționari, care dau o valoare în plus.

IMG_1414Asta peste câți ani?

Nu știu. Oricum, în mai puțin de zece ani. Uite ce s-a întâmplat cu casetele audio – au dispărut, practic, peste noapte, a fost o schimbare imediată. Cineva zicea că toate schimbările se petrec lent, până când se petrec repede! Ai o curbă, începi, sunt tot felul de ciudați care zic că e-book-urile sunt viitorul, lumea îi crede sau nu, iar la un moment dat se întâmplă.

În foarte puțin timp nu or să se mai scoată bani din print. Vor supraviețui doar cărțile foarte frumoase, acele cărți care dau o altă experiență. Cartea clasică – o copertă, cu un text tipărit în interior –  nu are cum să supraviețuiască. Dar nu e nicio tristețe în asta!

Provocarea cea mai mare este, însă, să gândești altfel cărțile. O chestie pe care foarte puțini sunt dispuși să o facă. Nicio editură din România și, cu foarte puține excepții, niciuna din străinătate nu este dispusă să re-gândească ce anume este, astăzi, o carte.

De ce? Este o chestiune de mentalitate sau de resurse?

Și una, și alta, dar mai ales o chestiune legată de piață. Chiar dacă ai gândi așa, în România publicul e foarte limitat, ca număr.

Reading goes forward!

Chiar dacă este de părere că în câțiva ani cartea tipărită va avea cu totul altă formă față de cea pe care o cumpărăm astăzi, Paul este convins că cititul nu moare. Mai mult de cât atât, nu crede că internetul are un impact negativ asupra obiceiului de a citi. “Internetul ne-a făcut doar mai practici, în sensul că nu mai acceptăm texte proaste lungi. Nu există motive pentru care să pierdem timpul citind texte lungi inutile, redundante, prolixe. Un text trebuie să își justifice existența și prezența lui în viața noastră”, spune Paul Balogh.

De ce ați ales numele Read Forward pentru companie, ce reprezintă?

Este descoperirea colegului meu, Dinu, și este destul de explicită: spune că cititul nu moare, poate mor cărțile tipărite, dar cititul nu moare, ci merge mai departe. Reading goes forward!

Este un mesaj pozitiv și un îndemn: citește mai departe! Nu credem deloc, cum o fac destul de mulți, că internetul are un impact negativ asupra cititului. Nu, internetul ne-a făcut doar mai practici, în sensul că nu mai acceptăm texte proaste lungi. Nu există motive pentru care să pierdem timpul citind texte lungi inutile, redundante, prolixe. Un text trebuie să își justifice existența și prezența lui în viața noastră.

Mai este, însă, ceva, noi acum luăm scrieri care au fost publicate în print, le îmbogățim cu lucruri din jurul lor și le punem în formă de aplicație. Deci facem, practic, o traducere din analog în digital. Interesant este să vedem cum arată cărțile născute digital! Cum vor gândi autorii de e-books o carte, de la bun început? Asta este provocarea, este foarte interesant de urmărit.

Avem și noi o aplicație de acest fel: Miruna, pentru copii, despre o fetiță care își construiește singură o jucărie. Este prima noastră carte născută digital, nu are nimic din print. Noi facem și cărți pentru copii, este unul dintre domeniile cele mai interesante, pentru că cei mici vor imagine, interacțiune, ilustrație, vor voce.

Mi-ai zis, la un moment dat, că nu ai mai vrut să fii angajat. Din ce motiv? 20091020IMG_4586

Am fost angajat timp de câțiva ani, ca administrator de rețea, dar nu am avut o problemă cu statutul de angajat, nu m-a deranjat deloc, dimpotrivă, a fost chiar fain. De fapt, problema nu este ideea de a fi angajat sau nu, ci genul de libertate pe care o ai ca să faci ceea ce crezi că trebuie făcut. Ca și cum ai spune: chiar cred că asta funcționează, lasă-mă să încerc! Câtă vreme nu ești tu cel care conduce povestea sau nu decizi tu, e foarte greu să faci chestia asta. Trebuie să-i convingi pe oamenii care au alte convingeri decât tine, alte scopuri, că viziunea ta este corectă. Dar cea mai simplă cale – și mai economică – este să o faci chiar tu! Este unul dintre lucrurile din cauza cărora am plecat de la Humanitas. La un moment dat, jumătate din timpul meu de lucru era muncă de convingere a altora că ceea ce fac eu contează. Am crezut că înnebunesc, la 30 de ani să îmi petrec timpul încercând să îi conving pe alții că trebuie făcute lucruri care nici măcar nu erau pentru binele meu personal, ci pentru al firmei. Mi-am zis că nu pot să continuu așa, am decis să ne despărțim și nu am greșit. Suntem la un an după, avem câteva aplicații importante, avem primul manual digital făcut de noi și mai sunt câteva surprize majore plănuite pentru anul acesta, nu e rău. Chiar se poate trăi în România din cărți digitale!

Ce planuri mai ai?

Pe termen lung ne interesează educația. Experiența acestui prim manual digital pe care l-am făcut a fost una cu multe învățăminte. Prima lecție majoră este aceea că nu vei reuși să faci manuale de calitate decât controlând conținutul lor. Poziția noastră de până acum a fost una de executanți, până la urmă. Cineva a venit cu un conținut, noi am zis că îl adaptăm în format electronic, am găsit niște designeri foarte buni, deci noi am îmbinat lucrurile, din punct de vedere tehnic și grafic, am realizat un produs. Însă problema este că și acest produs s-a născut analog, este un manual care, timp de câțiva ani, a fost în print, apoi s-a extras textul, s-a pus altă imagine, a fost programat și a devenit un manual digital. Același lucru vor face, probabil, de acum încolo, o grămadă de edituri din România, însă vor greși, pentru că, de fapt, este ca și cum ar smulge ADN-ul unei ființe și l-ar băga cu forța într-o altă ființă, care are cu totul alt ADN. Nu este suficient să dai copy/paste și să îl pui în alt format. Așadar, pentru noi, provocarea este să gândim manuale digitale născute digital, ne gândim foarte serios la asta.

Mai lucrăm la un proiect, pentru Festivalul Enescu de anul acesta, noi facem aplicațiile, partea web și o instalație kinect, cu ajutorul căreia trecătorii vor putea să cânte la un instrument fără să atingă nimic, doar mișcând mâinile. Facem și astfel de lucruri, care sunt în continuare la granița dintre cultură și tehnologie.

Paul Balogh portretCum ai descrie această graniță dintre cultură și tehnologie? Unde se termină una și începe cealaltă?

Când spunem “cultură” nu spunem doar cărți, pentru că tehnologia intră peste tot, este ca o apă care pătrunde oriunde. Și asta în sensul cel mai bun.

Cred că tehnologia va democratiza suplimentar cultura. Prima democratizare – sau, mai bine spus, cea mai apropiată de noi – a fost o dată cu invenția tiparului în serie. Când s-a putut tipări în serie și cu costuri reduse, a însemnat că o arie mult mai mare de oameni a avut acces la cărți. Acum cred că are loc pasul al doilea, în care cărțile nici măcar nu mai au nevoie să fie înseriate prin tipărire. Pentru că un fișier pe care l-ai pus pe net pleacă în mii de locuri instantaneu. Am convingerea că asistăm la o schimbare fundamentală a lumii noastre!

Este uimitor, gândește-te la faptul că acum câteva zeci de ani era inimaginabil ceea ce trăim noi azi. Când citești cărți SF vechi, din anii ‘40-‘50-’60, îți dai seama că, oricât de mult se străduiau oamenii aceia, nu ar fi fost în stare să își imagineze lumea noastră. Noi trăim, într-un anumit sens, ceea ce ei numeau near future, un viitor apropiat de ei, dar pe care nu și-l puteau închipui. Își imaginau și lucruri care nu se întâmplă azi, cum ar fi, de exemplu, teleportarea, dar nu își puteau închipui că am deține un device mic, în buzunar cu care să avem acces la orice informație de pe lumea asta, într-o secundă. Dacă vreau să aflu o informație o găsesc imediat, pot să comunic instantaneu cu orice om, aflat oriunde pe planeta asta, deținător al unui device asemănător. Or asta e ceva grozav, dacă stai să te gândești, este chiar șocant să am acces la toată informația lumii în momentul acesta, prin telefon.

Asta cred că va schimba major lumea. Deja asistăm la anumite aspecte ale acestei evoluții. De exemplu, schimbări politice, poți să vezi deja că revoluțiile din ultimii ani au fost via Twitter sau Facebook sau prin alte rețele de socializare. Atât de multe lucruri se schimbă prin simplul fapt că oamenii pot să vorbească între ei oricând, nu mai există un control al acestui drept, iar schimbul de informații a devenit instantaneu. Instantaneitatea accesului la toate acestea schimbă toate datele fundamentale ale lumii noastre.

Adauga comentariu

Cele mai noi

Școala de Valori a lansat pe 20 iulie Tabăra online Laboratorul de cariere, o premieră în educația alternativă românească: primul program de experiențe pentru succes în care tinerii cu vârste între 16 – 20 ani își pot dezvolta abilitățile și identifica oportunitățile de dezvoltare academică și de carieră. Înscrierea în tabăra are loc până pe […]

Detalii

Absolvenții din promoția 2020 de la ciclul de licență și masterat din toată țara, dar și tinerii profesioniști care se află în căutarea unui loc de muncă sau unui program de internship/trainee sunt invitați să acceseze gratuit portalul de carieră Hipo.ro, unde până pe 14 august, se desfășoară Târgul Virtual pentru Absolvenți 2020, un eveniment […]

Detalii

Redacția Avocatnet a scris în ultimele luni despre foarte multe aspecte ce țin de relația angajator – salariat în contextul epidemiei de coronavirus. Acesta este motivul pentru care au putut să pună azi informațiile cap la cap pentru a face un ghid orientativ util pentru orice companie activă în momentul de față sau care se […]

Detalii

În perioada 1-9 septembrie 2020 se va desfășura ediția a XIV-a a Școlii de Vară HR Club Next Generation, dedicată studenților și masteranzilor pasionați de resurse umane. Adaptându-ne “noului normal”, formatul va fi puţin diferit faţă de anii trecuţi, iar cursurile se vor desfăşura pe o platformă virtuală, însă obiectivul rămâne acelaşi: continuăm să ne […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter