Pentru Generația Z, anii de pandemie au fost un sacrificiu, astfel că pentru ei este importantă prezența la birou

„Pentru Generația Z, anii de pandemie au fost un sacrificiu. [Acești tineri] au stat acasă și cred că au așteptat foarte mult să se revadă cu prietenii, să creeze noi conexiuni, ceea ce se poate și dacă lucrezi online, însă cred că pentru ei este mai important să vină la serviciu, să se întâlnească cu oamenii, să îi cunoască personal. Ei nu au o altă experiență de lucru – aceasta este prima lor experiență”, a declarat Monica Mardare, Director Resurse Umane, Luxoft Romania, Luxoft Global DEI, Program PM, în cadrul podcastului Worksounds, produs de BusinessMark.

Astfel, sentimentul de apartenență, conexiunile cu oamenii, joacă un rol extrem de important în reîntoarcerea la birou, însă semnificația muncii trebuie să le aducă o motivație suficient de mare pentru a simți că experiența fizică este mult mai valoroasă pentru ea comparativ cu munca în regim online, remote. În alte cuvinte, „avantajele de a veni la birou trebuie să fie mai mari decât cele legate de a lucra de acasă, să aibă niște experiențe interesante”, a punctat, la rândul său, Maria Jianu, Commercial Real Estate Manager în cadrul Genesis Property, moderatoare a episodului.

Mai mult decât atât, pandemia a adus după sine nevoia de adaptare a tuturor angajaților, care brusc au fost nevoiți să își transforme casele în spații de lucru improvizate, în condițiile în care nimeni nu știa în martie 2020 cât va dura această situație de incertitudine. În timp, însă, s-au obișnuit, astfel că organizațiile ce vor să atragă înapoi oamenii la birou trebuie să aibă răbdare.

 „La începutul pandemiei, nu credeam că oamenii vor putea să lucreze de acasă un timp îndelungat, pentru că nu cred că locuințele sunt gândite în așa fel încât să aibă o zonă în care să își creeze propriul birou. Evident că oamenii s-a obișnuit așa și eu cred că trebuie să avem răbdare, pentru că dacă vrem să readucem oamenii la birou, asta nu se va întâmpla peste noapte, pentru că s-au creat noi obișnuințe, programe. Este nevoie de puțin timp. Nu știm ce efect are lucrul de acasă pe o durată lungă, însă este clar că foarte mulți se plâng de singurătate, de stres. Nu cred că nu se întâlnesc cu prietenii lor după program, însă cred că este mult mai greu să pui stop, pentru că atunci când lucrai la serviciu, la ora 18 – 18:30 plecai acasă”, a completat Monica.

Mai mult decât atât, spațiile de lucru trebuie reamenajate, astfel încât să acomodeze orice fel de așteptare, de nevoie, pentru că oamenii s-au obișnuit să lucreze nu numai de acasă, ci de oriunde.

„Eu am așa o viziune a unui spațiu de lucru în care ai și canapele cu mașina de cafea, [angajatul] să poată sta pe canapea, cu laptopul în brațe, să lucreze. [Să existe] și spații mai izolate și individuale, și spații de co-creare, unde să stea mai mulți în echipă și să dezbată idei noi și inovative. Nu mai văd spațiul de lucru ca pe acel loc unde ai birourile așezate într-un șir și oamenii stând față în față, cu căștile pe urechi, să nu se deranjeze unul pe celălalt”, a mai spus ea.

Cu toate acestea, trendul muncii flexibile nu o să dispară și, în acest context, este esențial pentru oamenii de HR, dar și pentru lideri, să înțeleagă cum ar putea funcționa flexibilitatea, fără a afecta productivitatea și nevoia de sincronizare a echipelor, astfel încât să livreze rezultate. Viitorul muncii constă în educarea managerilor, care trebuie să aibă empatie și încredere în oameni, să le acorde flexibilitate, fără să le fie teamă că rezultatele muncii vor fi afectate, a mai punctat Monica în podcastul Worksounds.

„Pentru asta ei trebuie să înțeleagă ecosistemul, universul fiecărui angajat: ce îl motivează, ce probleme are, cum putem să acomodăm anumite lucruri din viața angajatului, pentru că sunt diverse situații apărute din pandemie. Oamenii s-au mutat din București și ar fi extrem de costisitor pentru ei să se mute înapoi. Empatia managerilor mi se pare esențială pentru că, dacă îți cunoști foarte bine echipa, administrezi extrem de eficient distribuirea task-urilor; nu cred că mai este important să lucrăm 8 ore pe zi, ci să avem sarcinile care corespund experienței și expertizei noastre, date pe un interval de timp, iar managerul să urmărească îndeplinirea acelor sarcini. Rezultatele, cred eu, sunt mai importante decât timpul petrecut la muncă. Asta mi se pare absolut clar. Cred că putem deveni flexibili și ca organizații – poate că este cazul să nu mai angajăm oamenii pe poziții fixe, ci în funcție de abilitățile pe care le au. Angajăm omul pentru ceea ce știe, pentru potențialul pe care îl are, și vrem să fim suficient de agili”, a explicat Monica Mardare.