Plata salariului – tot ce trebuie să știi

Codul muncii definește salariul ca fiind contraprestația în bani a muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. (Citește AICI mai multe despre contractual individual de muncă.)Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri și se acordă prioritar, înaintea altor obligații bănești ale angajatorilor. Așadar, salariul se plătește în bani, cel puțin o dată pe lună, inclusiv prin virament într-un cont bancar.

Cum se stabilește salariul?

Data la care se va efectua plata salariului se va stabili, prin negociere, în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.

Codul muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.

Cât de mic NU poate fi salariul?

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileste prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor si a patronatelor. Pentru anul 2012, potrivit HG. 1.225/2011, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plata este de 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună, reprezentând 4,13 lei/oră.

Angajatorul este astfel obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. În caz contrar, angajatorul riscă să plătească o amendă cuprinsă între 300 lei și 2.000 lei.

Atenție! Angajatorii care nu au operat majorarea cuantumului salariului minim brut, începând cu 1 ianuarie 2012, de la 670 lei la 700 lei, riscă o amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.

De asemenea, trebuie prevăzut că, în cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Totodată, pentru salariații carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică de 700 lei.

Totodată, trebuie precizat că salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității. Însă, sindicatelor și reprezentanților salariaților li se poate dezvălui cuantumul pentru promovarea și apărarea drepturilor angajaților în strictă legatură cu interesele acestora și în relația lor directă cu angajatorul.

Ultimele date publicate de Institutul Național de Statistică arată ca valoarea salariului mediu brut este de 2.054 de lei, în timp ce salariul mediu nominal este de 1.491 lei.

Cum se plătește salariul?

Potrivit datei precizate în CIM, salariul se plătește cel puțin o dată pe lună. Totuși, ziua de salariu a personalului din aparatul bugetar se stabilește prin Ordin al Ministerului Finanțelor Publice. De exemplu, funcționarii din cadrul Senatului și ai Camerei Deputaților își primesc salariile în data de 5 a lunii, personalul din justiție pe data de 10, iar angajații SPP în data de 15. (Lista completă în fișierul atașat la articolul original.)

Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. Totuși, în caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pănă la data decesului sunt plătite, în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia.

Conform Codului Muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plata, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile.

Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Totodată, Codul Muncii prevede expres că nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Așadar, reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Aceste sume reținute nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net. (Citește AICI mai multe despre popririle salariale.)

Prin urmare, în cazul pluralității de creditori ai salariatului, va fi respectata următoarea ordine:

• obligațiile de întreținere, conform Codului familiei;
• contribuțiile și impozitele datorate către stat;
• daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
• acoperirea altor datorii.

Nu în ultimul rând, este de reținut că dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.