Hot Now

România chiar e o țară faină!

12 01 2012, Cristiana Constantinescu , Un comentariu, 5.668 afisari

Recent am publicat un material în care enumeram 6 motive pentru care merită să te întorci în România, după ce ai studiat în străinătate.

În loc de alte argumente, am stat de vorbă cu un tânăr care, după doi ani de Master în Olanda, a revenit în România. Mircea Crisbășanu are 27 de ani, a absolvit facultatea de Construcții în România, după care, în 2008, a plecat cu o bursă la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda. Aici a urmat un Master în Ingineria structurilor, cu subspecializarea Construcții metalice. În 2010 s-a întors în România, unde a început propriul său proiect: www.cyclingromania.ro prin care organizează tururi prin țară cu bicicletele.

Despre acest proiect, revenirea în țară și alte idei de business Mircea Crisbășanu a povestit în interviul care urmează.

De ce ai ales să pleci din România, după terminarea facultății?

Am vrut să plec, în primul rând, ca să acumulez experiență, și de viață, și de studiu afară. Am aflat întâmplător de Universitatea Tehnică din Delft, am aplicat pentru Master și am fost acceptat, dar nu aveam finanțare. Am aflat de bursele Dinu Patriciu, am aplicat la Fundație și am obținut bursa. Am făcut doi ani de Master. Am avut și acolo șansa de a mă angaja după două luni, la un birou de proiectare din Rotterdam, unde am lucrat doi ani.

Nu ai vrut să rămâi în Olanda?

Sigur că mă gândeam care sunt opțiunile mele după ce termin. Dar, pe de o parte, este și o condiție a bursei obținute, de a mă întoarce în țară pentru doi ani. Pe de altă parte, am zis că oricum e bine să mă întorc și să încep un business al meu. La început m-am gândit că va fi ceva în construcții, dar a venit criza. Când m-am întors, în noiembrie 2010, deja erau probleme în construcții. Toți prietenii mei din țară îmi spuneau: băi, nu te întoarce, ce faci?, ce-i cu tine?, stai acolo!

Și cum de te-ai gândit la ceva legat de biciclete?

Pasiunea mea este ciclismul, în străinătate m-am plimbat mult cu bicicleta, în Olanda, Elveția, Belgia. Făcusem ture și în țară și am putut să compar. Și mi-am zis: stai puțin, România chiar e o țară faină! Are multe de oferit, are o diversitate mult mai mare. Mi-am dat seama că există potențial. Mi-am făcut o firmă, mi-am făcut site-ul www.cyclingromania.ro și am început să învăț. Am făcut un curs de ghid turistic și am început să-mi pun la cale tururile, să investighez trasee, să văd posibilități de cazare. Am patru zone mari de interes. Dealu Mare (între Ploiești și Buzău), în nordul Buzăului, Sighișoara-Saschiz și nordul Dobrogei.

Cum ajung turiștii la tine?

Prin cunoștințe sau prin site. Sunt și români și străini. Un tur poate dura o zi sau mai multe. Eu le asigur și biciclete, și cazare, mai puțin drumul până la locul respectiv. O tură de o zi costă 80 RON/persoană; o tură de o săptămână sau de weekend e 65-75 EUR/zi/persoană. După caz, se adaugă 55 RON pentru bicicleta închiriată și cască de protecție.

Strănilor le place la noi?

Le place foarte mult. Pentru ei este o lume dispărută din mediul lor și sorb din priviri orice detaliu. De exemplu, toți sunt înnebuniți de căruțele trase de cai. E o chestie banală pentru noi, dar ei se opresc de fiecare dată să facă poze.

Nu ați avut peripeții? Nu v-au mușcat câinii, nu v-au furat bicicletele, portofelele?

Nu, niciodată.

Business-ul acesta îți e de ajuns ca să trăiești decent?

Nu, nu se pune problema să câștigi din primul an, în business-ul ăsta. În 2011 mai mult am pregătit totul, am pus la punct trasee. Anul ăsta am un calendar stabilit și mă concentrez pe afacerea cu tururi cu turiștii.

Mai ai și alte surse de venit?

Cât am fost în Olanda și am lucrat mi-am făcut niște rezerve, iar în ultima vreme am început să lucrez pe diverse alte proiecte, în mici parteneriate cu oamenii pe care i-am cunoscut, proiecte cu fonduri europene. Știam la ce mă înham și știam că nu o să câștig extraordinar din primul an.

E un risc!

Întotdeauna e așa în antreprenoriat. Este o regulă valabilă în toate cazurile. Este un risc și, de aceea, nu mulți iau calea asta. Deși sunt nemulțumiți la locul de muncă, lucrând pentru corporații sau pentru altcineva, totuși aleg să rămână acolo pentru că e mai comod.

Totuși, tu ești un caz fericit, având proiectele de care vorbești, pentru că e greu să aștepți un an, investind, probabil, și niște bani…

Da, am și cumpărat trei biciclete. Dar trebuie să faci și asta. E foarte clar că nimeni nu o să vină să îți umple sacul cu bani. Trebui să te zbați, să te agiți, să strângi cureaua atunci când e nevoie.

Dacă nu exista condiția acordării bursei, de a te întoarce după 2 ani, ai fi ales să rămâi acolo?

E greu de spus, e clar că, la început, ăsta a fost principalul motiv, dar după aceea mi-am dat seama că sunt și motive pentru care am de ce să mă întorc în țară. Pentru mine au fost foarte multe lucruri noi de când m-am întors, mai ales partea cu antreprenoriatul. Eu eram obișnuit să lucrez într-un birou, pentru cineva, nu să lucrez pentru mine.

Dar când ai început să pui firma pe picioare, și tot proiectul, nu te-ai lovit de birocrație? Nu te-ai gândit niciodată: ce o fi fost în capul meu să mă întorc?

Partea bună la business-ul ăsta e că nu prea ai de-a face cu birocrația, totul e să planifici foarte bine din punct de vedere logistic. Adică să găsești partenerii potriviți, iar pentru mine asta a fost OK. Pentru că eu mă orientez către turismul rural, și oamenii de la țară sunt altfel.

Ce argumente ai în favoarea întoarcerii tinerilor în România? Cum ai convinge să se întoarcă un tânăr care a studiat în afară și e indecis dacă să revină?

E foarte important să ai și așteptările potrivite. Pentru că eu, din câte am văzut, sunt tineri care gândesc: dar de ce statul nu-mi dă? Până la urmă, nu poți să aștepți mereu de la ceilalți, societatea practic noi o constituim. Sunt nu știu câte soluții. Trimite-ți CV-ul, ia legătura cu companiile, chiar dacă ele nu au un job deschis oficial, du-te la ei, identifică problemele, oferă-le soluții. Asta înseamnă să fii smart, nu?

În afară de tururile cu bicicletele, ce alte idei mai ai?

Turul artiștilor români, www.artinbucharest.com, este un proiect pe care deja l-am început. Pe lângă un business în sine, care să-mi aducă un venit (am o taxă pentru fiecare participant), vrem să fie promovată imaginea artiștilor în București. Practic, strâng un grup de oameni care merge în ateliere, să întâlnească artistul. Țintesc turiștii străini, care sunt în vizită în București, în business trips, expați.  (…)

Mai am o idee de amenajare a unui traseu pentru biciclete de-a lungul Dunării, am și identificat localitățile în care pot fi construite sau renovate pensiuni turistice. Mediul rural atrage. Mai am un proiect, de fapt e al soției mele, Simona David-Crisbășanu, în educație, pentru coaching în școli, împreună cu un coach american, Ernie Turner. Alte idei sunt legate de resturarea clădirilor de patrimoniu din București și din țară.

Nu te descurajează nimic din ce vezi în jur? Infrastructura, faptul că autoritățile nu se implică…

Ce treabă au autoritățile? De ce să aștept eu de la autorități ceva? Nu am de ce să aștept de la autorități să-mi facă mie niște proiecte.

Așadar, pentru tine, nici birocrația, nici infrastructura, nici statul sau sistemul de învățământ sau sănătate nu sunt argumente împotriva ideii de a te întoarce în România?

Fiecare are o viziune. Educația și sănătatea, în momentul ăsta, sunt niște probleme. Cu siguranță, din punctul ăsta de vedere ar fi mai bine afară. Dar nu sunt singurele puncte pe care le ai în vedere. E vorba de a cântări situația. Când mergi într-un loc, nu poți să le ai pe toate. Am văzut asta. Foarte mulți cred că afară e mult mai bine. Când ajungi afară, îți dai seama că acolo nu este chiar așa, perfect. Nicăieri nu este perfect.

Ți-a părut vreodată rău că te-ai întors?

Nici vorbă. Am învățat foarte multe în ultimul an, de când am revenit, și datorită faptului că am luat calea antreprenoriatului am cunoscut mulți oameni. Chiar dacă în ultima vreme am tot auzit că Germania are nevoie de ingineri constructori, în Olanda știu că mi-aș găsi un job confortabil, mai ales că am și experiență –  cu toate astea, nu aș pleca. (…)

Cu siguranță, dacă nu mergeam afară, nu aveam deschiderea pentru un business cu cicloturism în țară. Mi-am dat seama că experiența de viață de acolo îți deschide orizonturile.

Sunt cazuri și cazuri. Sunt oameni care vor să rămână afară pentru că nu întrevăd un viitor aici. Contează mult și ce îți dorești să faci. Dacă tu crezi: pot să fac numai asta, iar asta nu pot să fac în România, deci nu am de ce să stau aici – te limitezi singur. În România – și străinii care vin și investesc aici o confirmă – e un mediu de afaceri dinamic. E un sistem defect, care are nevoie de multe reparații, chestia asta din start generează oportunități. Afară e deja un sistem uns, nu mai poți să aduci tu un plus de valoare, tot ce poți să faci este să te înregimentezi în rândul celorlalți.

Comentarii (1)
  1. […] interviul pentru PortalHR puteți găsi mai multe detalii despre activitatea lui […]

Adauga comentariu

Cele mai noi

Tehnologiile sigure de colaborare care ajută oamenii să lucreze de oriunde reprezintă o preocupare majoră pentru orice CIO, punând presiune pe echipele IT nevoite să asigure suport atât pentru angajații care lucrează de la distanță, cât și pentru planificarea revenirii la birou. Cisco (NASDAQ: CSCO) anunță câteva îmbunătățiri cheie aduse soluției Webex, pentru a răspunde […]

Detalii

În perioada 24-25 iunie 2020, BusinessMark a organizat cel de-al 30-lea eveniment de HR. Ediția de anul acesta a marcat și o premieră, „Tomorrow@Work” fiind prima conferință din această serie care s-a desfășurat exclusiv în mediul online. Pe parcursul celor două zile, specialiști români și internaționali au analizat și dezbătut trei factori cu rol determinant […]

Detalii

MyDesks.ro vine în ajutorul freelancerilor și antreprenorilor din România și lansează MyDesks Work, o platformă de job-uri și proiecte punctuale pentru cei care aleg să lucreze de la distanță. Ideea platformei a apărut în plină pandemie, când interesul pentru proiecte remote și freelancing a crescut în România cu peste 40%, conform Google Trends. Cu această […]

Detalii

Piața muncii se află într-o continuă dezvoltare ceea ce face ca o mare parte dintre angajatori să caute constant noi talente în cadrul companiilor. Pentru a se integra în piața muncii studenții au nevoie de o dezvoltare majoră atât a competențelor hard, precum și a celor soft: comunicare, lucrul în echipă, creativitate sau responsabilitate. „Profesorii […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter