Salariat versus angajator: drepturile și obligațiile conferite de legislația muncii

Codul Muncii stabilește că orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate. Potrivit art. 39 din Codul Muncii, salariatul are dreptul la salarizare pentru munca depusă, dar și la repaus zilnic și săptămânal, precum și la concediu de odihna anual. De asemenea, angajatulare dreptul de de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă, precum și dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat sau de a participa la acțiuni colective. Nu în ultimul rând, un salariat are dreptul la negociere colectivă și individuală și la la protecție în caz de concediere.Printre drepturile angajatului se mai numără și:

• dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
• dreptul la demnitate în muncă;
• dreptul la securitate și sănătate în muncă;
• dreptul la acces la formarea profesională;
• dreptul la informare și consultare;
• alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

În același timp, Codul Muncii stipulează și obligațiile care îi revin salariatului. Astfel, angajatul este obligat prin lege să își realizeze norma de muncă sau să își îndeplinească atribuțiile ce îi revin conform fișei postului.

Salariatul trebuie, de asemenea, să respecte disciplina muncii și prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum și in contractul individual de muncă.

Celelalte obligații ale salariatului sunt acelea de a fi fidel angajatorului în executarea atribuțiilor de serviciu, de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate, dar și secretul de serviciu.

Angajatorul, între drepturi și obligații

Codul Muncii stipulează și pentru angajatori o serie de drepturi și obligații. Astfel, angajatorul are dreptul să stabilească organizarea și funcționarea unității, dar și atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat.

De asemenea, angajatorul poate să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor, să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, precum și să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare. (Mai multe despre cum pot fi sancționați angajații puteți citi AICI).

Potrivit Codului Muncii, angajatorul are și dreptul de a stabili obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora.

De partea cealaltă, printre obligațiile angajatorului, se numără aceea de a informa salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfășurarea relațiilor de muncă. În plus, el trebuie să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, dar și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților.

În același timp, orice angajator trebuie să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice necesare pentru ca angajații să își poată desfășura activitatea, dar și să asigure condiții corespunzătoare de muncă.

Totodată, prin lege, angajatorul este obligat să acorde salariaților toate drepturile ce li se cuvin (prin legislația muncii, CIM sau contractele colective aplicabile). Mai mult decât atât, de fiecare dată când ia o decizie care e posibil să afecteze drepturile și interesele salariaților, angajatorul are obligația să se consulte cu sindicatul sau reprezentanții salariaților.

Nu în ultimul rând, un angajator trebuie să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unitatii, cu excepția informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unității.

„Periodicitatea comunicărilor se stabilește prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil”, mai precizează Codul Muncii.

În ceea ce privește obligațiile birocratice ale angajatorului, trebuie menționat că acestuia îi este impus prin lege să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile legii.

În plus, angajatorul trebuie să înființeze registrul general de evidență a salariaților și să opereze înregistrările prevăzute de lege.