Vreau un job mai dinamic?

Una din cititoarele noastre de pe Unica.ro ne-a intrebat:

Eu lucrez la birou si ma plictisesc foarte tare, desi am multe de facut. As vrea sa ies mai des din birou, sa am un job mai dinamic. Sunt geloasa pe un prieten care mereu pleaca in tara, vede o multmime de orase si nu sta la birou nicio clipa. Totusi, nici nu as avea curaj sa fac o schimbare radicala in cariera, sa intru intr-un domeniu pe care nu-l cunosc. Ce ma sfatuiti?

Noi ii raspundem:

Adesea lucrurile se vad diferit in functie de unde ne uitam la ele. Aplicand metoda contrastului, exista riscul sa ne pacalim singuri ca ceea ce vedem este ceea ce ne dorim.

Evident, e putin probabil sa gasim vreodata obiectivitatea absoluta, dar de fiecare data cand avem o nemultumire (mai ales cand e legata de job) prinde bine sa schimbam putin perspectiva ca sa intelegem de fapt toate implicatiile.

Din cate spui tu, faptul ca te plictisesti te-a facut sa te gandesti ca un job mai dinamic te-ar putea ajuta sa te simti mai entuziasmata atunci cand vine vorba de ce ai de facut. Un job care presupune multa munca de teren are, intr-adevar, cel putin la nivel aparent, un grad de dinamism mai mare decat unul de birou. Dar vine si el la pachet cu o suma de dezavantaje pe care, in entuziasmul momentului, e mai greu sa le percepem.

Un job de teren iti consuma mult mai repede rezervele de energie decat unul de birou. El presupune adesea interactiunea cu o mare varietate de persoane, de cele mai multe ori necunoscute. Cere multa disponibilitate si flexibilitate in abordare si discurs, tact si rabdare. Nu in ultimul rand, de cele mai multe ori, performanta in joburile de teren este adesea apanajul celor cu o toleranta mare la frustrare (gandeste-te doar la situatia in care toti clientii potentiali pe care ii vizitezi cateva zile la rand te refuza). Daca ne uitam deci la toata aceste dezavantaje (si nu sunt singurele), dinamismul pare sa fie destul de scump platit.

Ne intoarcem, deci, la problema ta initiala: plictiseala. In limbajul HR-ului ea se traduce in demotivare si lipsa de implicare, iar pe termen mediu si lung duce la lipsa de performanta. Atata vreme cat esti constienta de ea, e absolut necesar sa faci ceva sa o remediezi pentru ca in curand isi vor da seama si altii de ea si remediile lor s-ar putea sa nu iti placa la fel de mult.

Cauta sursa plictiselii. Sa fie vorba de rutina sau de faptul ca deja stii foarte bine tot ce ai de facut si nu simti ca mai inveti nimic? Sa fie vorba de responsabilitati prea simple/multe sau de un continut monoton al acestora? E posibil sa te plictisesti pentru ca nu ai cu cine discuta constructiv despre ceea ce faci? Sau sa fie oare plictiseala cauzata de o modalitatea prea rigida a organizatiei de a vedea modul in care trebuie facute lucrurile?

Daca ti-ai raspuns la intrebarile de mai sus si macar unul dintre raspunsuri arunca o umbra de indoiala asupra sursei reale a plictiselii, atunci s-ar putea ca rezolvarea dilemei tale sa vina de la sine. O pozitie noua (si nu neaparat una care sa implice munca de teren), un job cu mai multe responsabilitati si/sau intr-o alta organizatie s-ar putea sa iti rezolve problema fara traume mari (de genul schimbarilor fundamentale de cariera). Adopta solutia schimbarii in pasi mici si abia dupa ce vei fi incercat o revigorare a jobului actual si plictiseala va fi tot acolo, e cazul sa iti pui serios problema unei schimbari fundamentale.