Zece pași esențiali pe care trebuie să-i cunoști dacă intri în concediul de îngrijire a copilului în 2022

Autori: Claudia Sofianu, Partener – lider People Advisory Services, EY România, Simona Tudor – HR & Payroll Manager, Global Compliance and Reporting, EY România , Anca Atanasiu – Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPARL

Dacă anul 2022 vă găsește în postura de viitoare mamă, care urmează să intre în curând în concediul de creștere și îngrijire a copilului sau dacă aveți în plan o sarcină sau o adopție și nu mai sunteți la curent cu legislația, iată cele zece puncte cheie pe care ar trebui să le cunoașteți.

Indemnizația. Indemnizația de creștere a copilului, la nivelul anului 2022 este, la acest moment, de cel puțin 1.250 de lei, dar nu mai mult de 8.500 de lei lunar. De la 1 martie, însă, valoarea indicatorului social de referinţă, pe baza căruia este stabilit nivelul indemnizației, se va actualiza, din oficiu, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, deci și indemnizația minimă va crește.  

Beneficiarul indemnizației pentru creșterea copilului are obligația de a anunța în scris agenția de plăți / primăria despre orice modificare care intervine în situația sa și care ar fi de natură să determine încetarea sau suspendarea plății drepturilor. Termenul în care este necesar să se facă acest demers este de15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. Lipsa acestei notificări este considerată contravenție, iar beneficiarul în cauză poate fi sancționat cu o amendă (de la 500 de lei la 2.000 de lei).

Protecție. Legislația oferă o atenție deosebită mămicilor, protejând maternitatea la locul de muncă: reducerea programului de lucru cu ¼, fără afectarea drepturilor salariale, dacă viitoarea mămică nu poate efectua un program cu o durată normală de muncă; acordarea unui concediu pentru risc maternal, dacă sunt îndeplinite criteriile de risc în care mama sau copilul ar putea fi afectate de condițiile de muncă – cum ar fi munca într-un mediu cu substanțe toxice. 

Concediu. Pe perioada maternității, mamele au dreptul la 126 de zile calendaristice de concediu medical, din care o perioadă minimă de 42 de zile trebuie să fie realizată după naștere, dacă doresc să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului. Un aspect important de menționat: indemnizația primită pentru aceste zile este scutită de contribuția la fondul de sănătate, fără pierderea calității de asigurat, dar și de plata impozitului pe venit.

Dacă nu ați epuizat zilele de concediu de odihnă anterior perioadei de maternitate sau de creștere a copilului, fiți fără griji, dreptul nu se pierde. O altă variantă, utilizată deja de multe mame, ar fi aceea de a efectua concediul în perioada anterioară concediului de maternitate propriu-zis/nașterii.

Și detașații primesc indemnizații. Nu doar angajații unui angajator român pot beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului, cum poate suntem tentați să credem. Potrivit legii, de indemnizația pentru creșterea copilului pot beneficia și persoanele angajate de către un angajator străin, care se află în detașare pe teritoriul României și care, pe parcursul detașării, sunt subiect de contribuții sociale obligatorii în România. Mai mult, persoanele care au realizat activități profesionale în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state care aplică prevederile Regulamentului privind coordonarea sistemelor de securitate socială, beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate realizate în aceste state în condițiile prevăzute de acesta. Atenție, însă! Raportarea veniturilor salariale obținute de persoanele aflate în detașare pe teritoriul României se face în mod diferit față de cea a persoanelor angajate de un angajator român. Dacă în cel din urmă caz este obligația angajatorului român să declare și să plătească taxele aferente venitului salarial plătit angajaților, în cazul persoanelor detașate obligațiile pot fi diferite: fie cad doar în sarcina persoanei detașate, fie atât în sarcina ei, cât și a angajatorului străin. Cu alte cuvinte, trebuie avute în vedere posibile obligații lunare de raportare pe zero și pe durata concediului de creștere a copilului, astfel încât persoana detașată să continue să aibă calitatea de asigurat la sistemul de contribuții sociale obligatorii din România (ceea ce nu se întâmplă și în cazul persoanelor angajate în România, unde posibilele obligații cad în sarcina angajatorului).  

Puteți primi bonusuri. Dacă mai aveți drepturi salariale care își produc efectele în perioada în care veți fi în concediul de creștere a copilului, cum ar fi un bonus de performanță, pentru perioada în care ați prestat munca, sau un beneficiu în natură, dacă acesta este menționat și reglementat intern în cadrul companiei, indemnizația nu va fi suspendată. Totul cu condiția ca drepturile încadrate în venitul salarial să fie corect calculate, taxele reținute, declarate și plătite în mod corespunzător.

Puteți munci. Puteți obține venituri de natură salarială, din munca prestată, pe perioada concediului de creștere a copilului, dacă aveți o oportunitate de colaborare sau un proiect în derulare. Condiția în acest caz este ca veniturile obținute într-un an să nu depășească plafonul de 5 ori cuantumul minim al indemnizației stabilit de legislația aplicabilă. La acest moment, valoarea care nu ar trebui depășită este de 6.250 de lei (5 X1.250 de lei). Valorile se vor schimba de la 1 martie 2022, odată cu actualizarea indicatorului social de referință.

Prestațiile sociale să nu depășească concediul. La revenirea în activitate, ar trebui să vă asigurați că drepturile primite de la prestații sociale nu depășesc perioada concediului de creștere a copilului. Dacă s-a întâmplat, ar trebui să mergeți și să returnați benevol la sumele încasate necuvenit. În caz contrar, dacă se va constata de către autorități după o perioadă de timp (luni sau chiar ani), riscați poprirea conturilor bancare pentru neplata unor datorii și munca de refacere a unei greșeli ce nu vă aparține vă va afecta mai mult decât este cazul.

Asigurarea medicală. Nu de puține ori s-a întâmplat ca la revenirea în câmpul muncii, din cauza unei suprapuneri de tip de asigurat în declarațiile fiscale, depuse de către angajator și/sau agenția de prestații sociale, chiar și pentru o zi, persoana să apară în sistemul de sănătate ca fiind neasigurată. Deci, verificați pe site-ul casei de sănătate calitatea dumneavoastră de asigurat, în caz contrar, va trebui să faceți toate demersurile necesare pentru remedierea situației. Foarte important: în această perioadă nu veți putea beneficia de servicii medicale, cel mai comun caz fiind concediul medical pentru îngrijire a copilului bolnav.

Inserția. În prezent, stimulentul de inserție se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu dizabilități. Cuantumul stimulentului de inserție este de 1.500 de lei, dacă salariații revin la locul de muncă mai devreme de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilități, și de 650 de lei pentru cei care revin după împlinirea acestor vârste. 

Protecția împotriva concedierii. Legislația acordă salariatelor gravide o protecție sporită împotriva concedierii pe motive care au legătură directă cu starea lor, încă de la momentul în care acestea anunță angajatorul asupra stării lor de graviditate. Pentru a beneficia de protecție, salariatele trebuie să anunțe angajatorul în scris și să anexeze un document eliberat de medic, care să le ateste starea de graviditate. Salariatele aflate în concediu de risc maternal sunt, de asemenea, protejate împotriva concedierii. Mai mult, interdicția concedierii este prelungită până la șase luni după ce salariata cu risc revine definitiv în activitate.

De asemenea, angajatorii nu pot concedia salariații aflați în plata stimulentului de inserție. Legiuitorul a eliminat, din aprilie anul trecut, interdicția impusă angajatorilor de a înceta contractele salariaților care își reiau activitatea după finalizarea concediului de creștere a copilului, prevedere ce proteja în mod special, pentru șase luni de la revenirea definitivă în activitate, salariații care nu se aflau în plata stimulentului de inserție.

Deși în mod aparent, prin abrogarea acestei prevederi legale, nivelul de protecție acordat salariaților care își reiau activitatea a fost redus, în realitate aceștia continuă să fie protejați datorită actualului mecanism de acordare a stimulentului. Mai precis, în prezent, acordarea stimulentului de inserție nu mai este condiționată de obținerea de venituri impozabile cu cel puțin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități, acest drept fiind stabilit în prezent pentru toți salariații care obțin venituri impozabile, fie anterior sau ulterior împlinirii de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu dizabilități. 

Cu alte cuvinte, este puțin probabil ca, în contextul legislației actuale, un salariat ce revine din concediul de creștere a copilului să nu se afle în plata stimulentului de inserție, fiind, deci, protejat de concediere.