Anca Amariei, Centrul EKA: ”Filosofia noastră este aceea că performanța pornește de la echilibrul interior, iar orice angajat are și un creier, dar și o inimă”

Într-o lume în care echilibrul dintre viața personală și cea profesională devine din ce în ce mai greu de atins, Centrul EKA – primul spațiu din România dedicat stării de bine printr-o abordare multidisciplinară – propune o schimbare de perspectivă. Fondat de Anca Amariei, Matei Stănculescu și Diana Iosu, Centrul EKA se remarcă prin oferirea unui ecosistem integrat de servicii pentru corp, minte și relații, atât pentru indivizi, cât și pentru organizații.

Am povestit cu Anca Amariei, co-fondatoare a Centrului EKA, care ne împărtășește povestea din spatele acestui proiect, născut din nevoia acută de conexiune umană. Cu peste 15 ani de experiență în comunicare corporativă și de brand și o pasiune pentru sănătatea mintală și fizică, Anca aduce o abordare holistică și bine fundamentată pentru a sprijini atât persoanele individuale, cât și organizațiile care doresc să prioritizeze bunăstarea angajaților lor.

Aflați mai multe despre filosofia Centrului EKA, programele lor unice de Employee Assistance și Employee Engagement, și viziunea pentru viitorul bunăstării în organizațiile din România.

Cum a luat naștere Centrul EKA?

Eka s-a născut din ideea de a aborda multidisciplinar sănătatea, pe cei 3 piloni: fizic (corpul), emoțional (mintea) și relațional. Apoi, am avut în vedere dorința de a crea un spațiu terapeutic fizic diferit, în care oamenii să se simtă ca acasă, în siguranță, parte dintr-o comunitate de sprijin și de încredere. Eka este un business apărut în noiembrie 2022, imediat după pandemie, când am sesizat că nevoia de conexiune umană este în creștere, după o perioadă de izolare și de foarte mult lucru online. Serviciile noastre de terapie sunt disponibile și online, însă ceea ce clienții apreciază cel mai mult la noi este spațiul fizic în care pot veni. Nu în ultimul rând, am vrut să creăm la Eka un circuit al stării de bine, un portofoliu de servicii la care oamenii pot apela în diverse etape ale vieții lor, de la adolescență până la maturitate, cu toate provocările aferente, pentru că nevoile noastre sunt diferite când ne alegem un nou traseu profesional vs. când ne formăm o familie vs. când trecem poate printr-o pierdere ș.a.m.d.

În plan personal, semințele pentru Eka au fost plantate încă de când am observat că eu și soțul meu putem funcționa bine împreună și în plan profesional, el fiind psihoterapeut, iar eu terapeut prin yoga. Diferența constă însă în faptul că Eka este despre o echipă mai mare de specialiști, peste 20 la număr, pe care îi punem în sluba tuturor celor care ne trec pragul, în sesiuni 1-1, de cuplu, familie, pentru adulți, copii, adolescenți, dar și prin toate activitățile de grup, care sunt din zona de mindfulness, sport, dezvoltare personală.

Care sunt principalele probleme legate de sănătatea mentală pe care le observați în organizații din România?

Observăm că oamenii din companii găsesc tot mai dificil să seteze granițe între personal și profesional, își doresc la nivel declarativ echilibrul, însă își găsesc foarte greu „spațiul” și resursele pentru a face asta. Pare că este un sentiment de “prea mult” care îi copleșește, senzația că nu pot face față provocărilor în plan personal și profesional, că sunt prinși în bucla unui “to do” continuu. Iar asta a accentuat fenomene precum burnout-ul, depresia, anxietatea, atacurile de panică, dar și problemele care țin de gestionarea cuplului/a familiei/parenting. De asemenea, sunt tot mai mulți care se refugiază în muncă, care suferă de sindromul FOMO, accentuat și pe fondul accesului nelimitat la tehnologie, la notificări, la tot felul de surse de “zgomot” care vin să amplifice ceața mentală. Per total, este un sentiment generalizat de epuizare, care poate îmbrăca forma epuizării fizice sau mentale. Totodată, ca să privim și partea plină a paharului, observăm că pentru mulți dintre oamenii din companii toate astea funcționează și ca un semnal de alarmă, ca un puternic “wake up call”, care îi ghidează spre acțiune, spre procese terapeutice, spre practici care să le faciliteze acest spațiu mental care e din ce în ce mai aglomerat.

Cum funcționează un program EAP (employee assistance) oferit de Centrul EKA și ce tipuri de rezultate poate aștepta o companie care îl implementează?

La Eka, am vrut să aducem ceva inovator pentru piața corporate, pornind de la diferențiatorii noștri (spațiul fizic, abordarea integrată, personalizarea). Așadar, către companii mergem cu propunerea de a oferi angajaților un ecosistem integrat pentru starea lor de bine. Dincolo de clasicele sesiuni de terapie pe care le putem oferi, am extins oferta și către alte tipuri de servicii (consiliere nutrițională, posturală, parentala etc). De asemenea, la intervale regulate (trimestrial, semestrial etc), facilităm forumuri cu specialiștii noștri, astfel încât oamenii să poată adresa întrebări deschise legate de sănătatea lor fizică, emoțională și relațională. Mai departe, oferim spațiul pentru team meetings într-un format neconvențional, cu sau fără facilitatori de-ai noștri, inclusiv din zona de fun, crafting & entertainment, activități de wellbeing și team engagement în teambuildinguri, retreat-uri transformaționale care pot funcționa ca incentive-uri pentru angajați. Nu în ultimul rând, orice program de EAP pe care noi îl livrăm vine și cu suport masiv pe zona de comunicare internă (și uneori chiar și employer branding), având expertiză corporate în echipă. Vrem să le ușurăm viața HR-ilor, oamenilor de L&D și celor responsabili cu zona de employee experience, așa că venim cu materiale la cheie, gata de diseminat în comunicarea internă, astfel încât rata de interes și de engagement să fie cât mai mare.

În ce mod programele voastre de employee engagement contribuie la creșterea productivității și retenției angajaților?

Programele noastre de Employee Engagement sunt de impact atunci când fac parte dintr-o strategie coerentă și sunt susținute de ceilalți piloni din zona de mental health & wellbeing. Filosofia noastră este aceea că performanța pornește de la echilibrul interior, iar orice angajat are și un creier, dar și o inimă. Așadar, dacă ne uităm la oameni în felul acesta și adresăm nevoile lor pe ambele paliere, creștem șansele ca acel angajat să își atingă potențialul maxim, performând cu emoție pozitivă (vs. frustrare, frică).

În discuțiile noastre cu ei, am aflat de la angajați lucruri precum:

• Mă confrunt tot mai des cu burnout-ul și nu am resurse să îl depășesc.

• Un mediu de lucru în care mă simt în siguranță din punct de vedere psihic mă ajută să gestionez provocările.

• Programele care încurajează activitatea fizică, pauzele sănătoase și consilierea psihologică îmi sporesc încrederea că sănătatea mea este o prioritate pentru companie.

• Vin cu drag la birou dacă e ceva ce mă ține conectat la starea mea de bine.

Dacă ne uităm la aceste nevoi în mod integrat, sistemic, în profunzime, creștem șansele de a avea angajați care rămân mai mult într-o organizație, dar și pe cele de a recomanda mai departe brandul de angajator (ceea ce ușurează procesele de recrutare!).

Ce rol joacă feedback-ul angajaților în crearea și ajustarea programelor voastre?

În primul rând, cel mai important factor atunci când livrăm programele noastre este acela de a construi un proces bazat pe încredere – atât cu cei care decid dacă lucrează cu noi, cât și cu cei care participă la activitățile noastre sau ne folosesc serviciile. Pentru că vorbim despre procese terapeutice sau de dezvoltare personală, lucrurile pot merge în zona foarte sensibile, care necesită vulnerabilizare și un sentiment sporit de siguranță psihologică. În absența acestor lucruri, există riscul de a face lucrurile doar ca să fie bifate, ceea ce, din punctul meu de vedere, este o risipă de energie, timp și bugete.

Culegem feedback constant la finalul fiecărei interacțiuni, ținem foarte aproape de echipe interne care iau pulsul, comunicăm constant cu liderii de echipă pentru a identifica împreună cele mai oportune intervenții și a ne asigura că suntem conectați la contextul organizațional.

Care sunt cele mai importante tendințe în zona de wellbeing și employee engagement pe care le vedeți pentru următorii ani?

Cred că zona de mental health & wellbeing nu vor mai fi doar o inițiativă de HR, ci o parte centrală a strategiei de business, influențând cultura organizațională, productivitatea și retenția. Cred că vom vedea rolul de Chief Wellbeing Officer, stând la masă alături de CEO, CFO și toate celelalte C-levels.

De asemenea, cred că accesul la zona de consiliere (de orice natură) va fi un must-have, la fel și investiția în medii de lucru mai sănătoase. E posibil să vedem “psihologul sau coach-ul” la dispoziția angajaților, on-site, cu acces nemijlocit și cu ușa deschisă pentru programări și inervenții ad-hoc. Zona de creștere a flexibilității emoționale va fi tot mai strâns legată de cea de reziliență. Vor performa cel mai bine acei angajați care au lucrat acest “mușchi”.

Nu în ultimul rând, cred că beneficiile pe zona de mental health & wellbeing vor fi tot mai “granulare”, în sensul în care decalajale generaționale și implicit nevoile diferite vor trebui adresate specific. Rețetele de tipul one-size-fits-all nu vor mai funcționa.

Să nu uităm de tehnologie! Aplicațiile de wellbeing, programe bazate pe inteligență artificială care monitorizează starea de sănătate mintală și fizică vor fi tot mai populare, la fel și platformele de engagement pentru feedback continuu și inițiativele interactive de wellbeing. În acest sens, noi lucrăm deja alături de partenerii de la Școala de Dezvățare, pentru a aduce către segmentul corporate meditația în VR la birou, în spațiile de relaxare special amenajate de companii pentru angajații lor.

Cum credeți că pot companiile mici sau mijlocii să acceseze resurse similare celor disponibile în companiile mari?

Cred că este foarte important ca aceste companii să identifice foarte corect stadiul de dezvoltare în care se află cu business-ul și cu echipele lor, iar, în funcție de asta, să creeze programe “în trepte” (basic / medium/ full option). Ca owner de business, știu că la început prioritatea este stabilizarea business-ului și a cifrelor (“creierul” despre care vorbeam mai sus), iar focusul pe zona emoțională (“inima” din ecuație) este inexistent, ceea ce este greșit, pentru că, pe termen lung, va dăuna. Într-o fază ca aceasta, cred că trebuie maximizate resursele deja existente, orice asigură un impact mare cu efort mic, trebuie gândite parteneriate, soluții care să nu destabilizeze business-ul din punct de vedere financiar, dar care să contribuie la echilibru și creșterea sustenabilă a rezilienței emoționale. Dacă nevoia este identificată corect, se pot găsi soluții extrem de eficiente – eg. utilizarea platformelor digitale, crearea unui mediu de lucru sănătos, parteneriate cu ONG-uri, formarea unor ambasadori interni pe baza unor skill-uri identificate în zona de mental health & wellbeing sau crearea unor comunități de sprijin interne (acele ERG-uri), pe categorii de interese/nevoi.

Nu este necesar să existe bugete mari pentru a oferi suport angajaților, câtă vreme sănătatea și bunăstarea angajaților se află pe agenda organizațională în mod autentic, braț la braț cu obiectivele de business.

Ce sfaturi ați oferi companiilor care vor să își îmbunătățească strategia de mental health și employer branding?

Să ia în calcul că strategia de mental health & wellbeing nu mai este un nice-to-have, ci un must have, iar ea este în strânsă legătură cu zona de employer beanding. De ce? Pentru că, atunci când companiile se concentrează cu adevărat pe sănătatea mintală și pe bunăstare, angajații tind să fie mai implicați și se mândresc cu angajatorul lor. Acest lucru duce la o promovare organică a companiei, făcând procesul de recrutare mai simplu și mai autentic.

Sfatul numărul unu? Să construiască organizații centrate pe grija față de oameni, chiar dacă asta poate părea un “cost” prea mare in Excel-uri. Este, de fapt, o investiție pe termen lung. Să adopte o abordare integrată, care să combine sprijinul autentic pentru angajați cu o comunicare strategică a valorilor organizaționale. Ecosistemul stării de bine presupune consistență, implicarea specialiștilor externi și a ambasadorilor interni, ajustare, reajustare, măsurare și, cel mai important, flexibilitate. Este mult mai mult decât o strategie de marketing!

Ce proiecte noi aveți în dezvoltare la Centrul EKA și ce impact sperați să aibă în piață?

Am lansat de curând serviciile de meditație în VR în care personal cred foarte tare, pentru că sesiunile demo s-au bucurat de un mare succes. Le facem la noi la EKA, dar mergem și în companii, alături de Răzvan Vâlceanu, de la Școala de Dezvățare. În aceeași linie, căutăm acei parteneri corporate deschiși să aducă un conținut personalizat pentru angajații lor, în zona de mental health & wellbeing (eg. “capsule” de mental health recharge care să răspundă cât mai multor nevoi și stiluri de abordare a conceptelor precum mindfulness, relaxare, meditație etc.

De asemenea, tot către zona corporate, mergem cu inițiative cât mai specifice, pe nișe, precum: proiectul DadsAround Office, dedicat taților din companii; Mom Wellbeing, dedicate femeilor însărcinate și/sau care se întorc din concediul de maternitate; AI Anxietate, dedicat celor care vor să înțeleagă impactul emoțional al noilor tehnologii și cum pot să gestioneze teama de schimbările pe care acestea le-ar putea genera în plan profesiona.Și, nu în ultimul rând, continuăm și amplificăm proiecte care țin de alfabetizarea emoțională, prin traininguri de “Prim ajutor în sănătatea mentală”, pentru lideri, echipe, staff.

Credit foto: Mugur Cristescu Photography