Întoarcerea la birou. Provocări și soluții creative oferite de specialiști în HR din România

Tema întoarcerii la birou rămâne una dintre cele mai importante dezbateri în rândul specialiștilor în resurse umane, iar motivarea angajaților reprezintă o adevărată provocare. În această lună, PortalHR propune o serie de materiale dedicate întoarcerii la birou, oferind astfel specialiștilor în resurse umane și nu numai informații utile și surse de inspirație.

Anul trecut, se vorbea despre întoarcerea la birou, folosindu-se expresia „e nevoie să revenim la normal” sau „nu merg lucrurile” (deși ultimii ani au demonstrat exact contrariul), iar acum, mă bucur să văd că anul acesta, destul de multe companii și-au adaptat așteptările înțelegând că principalul motiv pentru care merită să revenim este comunitatea și nevoia de interacțiune umană. În plus, remarc multă creativitate în crearea contextelor care să merite pentru noi toți, precum și înțelegerea mai bună a proceselor de schimbare, ceea ce a venit la pachet cu răbdare și condiții adaptate și situațiilor excepționale – Mădălina Uceanu, fondator PortalHR & managing partner Career Advisor

Pentru a înțelege mai bine ecosistemul de afaceri din România cu privire la întoarcerea la birou, PortalHR a folosit metoda cercetării calitative pentru a vedea care au fost cele mai importante schimbări în industrii cheie locale.

Una dintre întrebări a atins ideea de conflict legată de întoarcerea la birou, unde 31.4% dintre respondenți au răspuns că au existat situații conflictuale între angajați.

„Din feedback-urile primite de la candidații implicați în proiectele noastre de IT, impresia noastră este că principalul motiv care ar fi putut genera conflict este neînțelegerea modelului agreat de companie. Cred că tine atât de felul în care s-a comunicat aplicarea excepțiilor, dar și de faptul că multe organizații s-au adaptat la reacțiile angajatilor și-au ajustat strategia în funcție de acestea. Posibil să mai contribuie și faptul că există o încărcătură emoțională mai mare decât de obicei, în fond suntem într-o situație de schimbare, în care iar este nevoie să ne adaptăm, de data aceasta la revenirea în colectivitate. Din punctul meu de vedere, faptul că există excepții și că ele sunt aplicate (de multe ori managerii având libertatea de a decide cum este mai potrivit pentru departamentul lor) este mai degrabă un avantaj și o dovadă că organizațiile au înțeles că one size does not fit all când e vorba de întoarcerea la birou sau de structura beneficiilor oferite angajaților,” explică Mădălina Uceanu, fondator PortalHR și managing partner Career Advisor.

Despre felul în care companiile au recreat mediul de lucru de la birou, PortalHR a întrebat ce activități au fost propuse, astfel încât angajații să se bucure și să mențină un echilibru sănătos între viața profesională și personală la întoarcerea la birou. Principalul beneficiu oferit a fost programul flexibil (76.5%), urmat de evenimente sociale (61.8%), sprijin pentru sănătate mintală (47.1%), workshop-uri de dezvoltare personală (47.1%), spații de relaxare (41.2%), programe de wellness (32.4%), exerciții de teambuilding (29.4%), activități de voluntariat (29.4%), recunoaștere și premii (8.8%).

Unii dintre respondenți ne-au povestit în detaliu felul în care au gândit întoarcerea la birou, menționând pe lângă răspunsurile generale, și faptul că au facilitat dădacă pentru copii la birou, masterclass-uri pe diferite teme, ateliere de storytelling, târguri organizate la birou, abonamente la masaj, crearea unui camere de relaxare, excursii și mese de prânz oferite de companie, încurajarea evenimentelor outdoor cu focus pe mâncare – zile de burgers / de înghețată / de clătite /etc., investiție suplimentară în ergonomia biroului, sau extra beneficii salariale și o asigurare medicală mai generoasă. 

Cât privește activitățile specifice de wellbeing pentru întoarcerea la birou, jumătate dintre respondenți au acordat atenție acestei arii, prin organizarea unor diferite întâlniri online sau offiline cu privire la wellbeing și sănătate mintală, programe de coaching, e-learning și activități din sfera sustenabilității, workshopuri de mindfulness, hobbies, parenting, stress management, emotional intelligence, dar și workshopuri educaționale despre growth mindset, prioritisation sau positive communication. 

„Back to office înseamnă revenirea la comunitatea de la birou, dar și conținut de calitate pentru timpul petrecut la birou. Fiecare echipă își poate defini acele obiceiuri care o fac productivă și puternică, iar la nivel individual avem de făcut exact același lucru. Cred cu tărie că un mediu profesional pozitiv, bazat pe empatie și pe a organiza lucrurile cu tact, poate face diferența, mai ales că oamenii își doresc să se reconecteze, însă cred că au nevoie și să fie implicați în activități care au sens și din care pot învăța și/sau crea impact”, Diana Tintea, HR Director Romania & Israel Keysight Technologies (former Ixia).

Un alt aspect luat în calcul a fost cel dedicat „drama queen” de la birou, ce se referă de obicei la o persoană care tinde să exagereze, să creeze sau să amplifice dramatismul în diverse situații legate de muncă. Aceștia caută adesea atenție și pot solicita validare sau compasiune de la ceilalți, amplificând situațiile. Comportamentul lor poate fi obositor pentru ceilalți, deoarece au tendința de a monopoliza conversațiile cu povești exagerate și cu nevoia constantă de compasiune.

„Nu m-aș grăbi să folosesc etichete tip drama queen, mai ales că venim după o perioadă în care ne-au făcut rău fix etichetele. Pot însă intui că nivelul emoțional ridicat care a caracterizat ultimii 3 ani, oboseala acumulată din cauza atâtor schimbări, precum și nivelul diferit în care fiecare dintre noi știe sau poate să își gestioneze emoțiile, pot contribui la poziționarea tip victimă, poziționare care nu face bine nici interlocutorului, dar cu siguranță face rău și celui care se află în rolul de victimă. Probabil cu o comunicare echilibrată, cu restabilirea cadrului corect și adaptarea comunicării la mediul profesional, lucrurile se pot regla în timp. Dacă mai adăugăm și puțină empatie, precum și o clarificare a obiectivelor profesionale, probabil lucrurile se pot regla mai ușor decât ne imaginăm. Când ni se pare că celălalt e prea emoțional, uneori e util să ne întrebăm dacă reacțiile noastre sunt chiar echilibrate sau mai e ceva de putem face să eliminăm această barieră din comunicare,” explică Mădălina.