1 din 2 companii din România simte deja efectele transparenței salariale înainte ca legea să intre în vigoare

Directiva UE privind transparența salarială nu a intrat încă în vigoare, dar efectele ei se văd deja în interiorul organizațiilor din România. Potrivit unui studiu Mirro realizat pe un eșantion de 100 de companii, 47% dintre organizații s-au confruntat deja cu tensiuni, solicitări de echitate salarială sau plecări în care diferențele de remunerare au fost invocate explicit ca motiv.

Directiva (UE) 2023/970 intră în vigoare pe 7 iunie 2026 și introduce un drept nou pentru angajați: acela de a solicita informații despre propriul salariu raportat la media pe rol și de a cere justificări pentru diferențele existente. Primul raport de conformare are termen-limită în iunie 2027, pe baza datelor din 2026.

Informația salarială circulă deja, cu sau fără acordul companiilor

71% dintre companiile chestionate confirmă că au avut situații în care angajații au aflat informal despre diferențele salariale față de colegi cu roluri similare. Pentru aproximativ un sfert dintre ele, aceste situații au generat tensiuni sau conflicte interne. Tot atât de multe au primit solicitări de mărire motivate de echitate sau au pierdut angajați care au invocat inechitatea salarială la plecare.

Cu toate acestea, doar 6% dintre companii au discutat explicit cu angajații despre directivă și implicațiile ei. Jumătate nu au comunicat deloc intern pe acest subiect sau nu știu în ce măsură a ajuns informația la angajați.

Infrastructura lipsește

Problema nu este doar de comunicare, căci jumătate dintre organizații au grile salariale incomplete sau nu le au deloc, ceea ce face imposibilă o comparație obiectivă a rolurilor și o argumentare coerentă a diferențelor de remunerare. În acest context, 73% dintre companii declară că nu pot explica cu ușurință diferențele salariale între angajați cu roluri similare, iar 37% nu au făcut niciun pas concret pentru conformare.

Îngrijorarea numărul unu declarată în studiu este lipsa unor criterii clare pentru măriri salariale, bonusuri și promovări, menționată în 30% dintre răspunsuri.

Directiva prevede sancțiuni pentru companiile care nu respectă noile obligații, inclusiv amenzi și obligația de a plăti despăgubiri angajaților afectați.

Simona Lăpușan, CEO & Founder Mirro, atrage atenția că multe companii au tratat transparența salarială ca pe o cerință de raportare îndepărtată, deși discuția se întâmplă deja în interiorul organizațiilor, doar că fără un cadru și fără răspunsuri pregătite. În opinia sa, diferența o va face capacitatea fiecărei companii de a explica, pe baza datelor de performanță și competențe, de ce există diferențele salariale, nu doar de a le raporta.

Un studiu anterior Mirro, publicat în aprilie 2026, arăta că 75% dintre companiile chestionate riscau neconformitatea din punct de vedere tehnic. Studiul din iunie arată că pentru aproape jumătate riscul s-a materializat deja, sub formă de tensiuni, plecări sau solicitări fără răspuns, înainte ca legea să fi intrat efectiv în vigoare. Raportul complet este disponibil pe mirro.io.