77% dintre angajatori spun că starea de bine a angajaților a fost afectată în 2026

Presiunea financiară, creșterea volumului de muncă și măsurile de reducere a costurilor au afectat starea de bine a angajaților în 2026, potrivit celui mai recent sondaj eJobs. Aproximativ 77,4% dintre angajatori recunosc că schimbările prin care au trecut companiile în acest an au avut efecte asupra echipelor. În același timp, 33% dintre angajați declară că se confruntă cu un nivel ridicat de burnout, iar 19% spun că sunt aproape de a-și da demisia.

Contextul economic dificil începe să se reflecte în relația dintre angajați și angajatori, în productivitate și în capacitatea companiilor de a-și păstra personalul. Potrivit sondajului realizat de eJobs România în septembrie 2026, principalele schimbări care au afectat angajații au fost deteriorarea rezultatelor financiare ale organizațiilor, creșterea presiunii pentru atingerea obiectivelor și măsurile de reducere a cheltuielilor.

Aproximativ 44,6% dintre angajatori au declarat că au fost nevoiți să reducă cheltuielile cu personalul. Printre măsurile menționate în cercetare se numără înghețarea sau reducerea salariilor, diminuarea beneficiilor și disponibilizările.

Trei sferturi dintre companiile respondente au ales să comunice transparent cu angajații despre dificultățile întâmpinate, în timp ce 24,3% au preferat să nu transmită informații specifice despre situația economică a organizației.

Productivitatea se menține, dar cu un efort emoțional mai mare

Una dintre concluziile sondajului privește diferența dintre performanța profesională și efortul pe care angajații îl depun pentru a menține rezultatele.

Astfel, 64,1% dintre angajatori observă că productivitatea a rămas constantă, însă este susținută de un efort emoțional vizibil mai mare. Alți 31,3% spun că productivitatea a scăzut pe fondul anxietății și demotivării, iar 4,7% au constatat o creștere a productivității, pe care o asociază cu teama angajaților de a-și pierde locul de muncă. Datele indică o presiune tot mai mare asupra angajaților, chiar și în organizațiile în care indicatorii de productivitate nu s-au deteriorat.

Patru din zece companii nu au putut acorda majorări salariale în 2026

Scăderea puterii de cumpărare a amplificat nemulțumirile salariale. Cu toate acestea, 41,4% dintre angajatorii participanți la sondaj declară că nu au putut acorda majorări salariale în 2026.

Alte 31,4% dintre companii au oferit creșteri punctuale, rezervate angajaților cu cele mai bune performanțe, iar 20% au indexat integral salariile tuturor angajaților cu rata inflației. Un procent de 7,1% a ales să ofere bonusuri unice în locul majorărilor salariale.

În absența creșterilor salariale, beneficiile extrasalariale au devenit mai importante pentru angajați. Potrivit cercetării, tichetele de masă sunt în prezent cele mai apreciate, urmate de asigurările medicale private, posibilitatea de a lucra remote și bonusurile de performanță.

Presiunea asupra bugetelor afectează inclusiv capacitatea organizațiilor de a păstra angajații-cheie. Aproximativ 45,3% dintre angajatori afirmă că nu au avut posibilitatea să renegocieze pachetele salariale, fiind limitați de bugete stricte de criză. În schimb, 25% declară că au fost dispuși să facă eforturi financiare pentru a evita plecarea celor mai valoroși angajați.

Un decalaj între percepțiile angajatorilor și starea reală declarată de angajați

Sondajul evidențiază diferențe importante între modul în care managementul percepe starea echipelor și ceea ce declară angajații.

În timp ce 44,3% dintre angajatori consideră că nu au colegi afectați de burnout, iar 34,4% au identificat doar cazuri izolate, răspunsurile angajaților arată o situație diferită.

Aproximativ 33% dintre salariați declară că se confruntă cu burnout ridicat, 42% descriu o stare de oboseală funcțională, iar 19% afirmă că sunt aproape de a-și depune demisia.

Diferențele apar și în interpretarea dificultăților financiare comunicate de angajatori. Potrivit sondajului, 41% dintre angajați înțeleg doar parțial constrângerile bugetare ale companiilor, în timp ce 31% nu le înțeleg deloc și suspectează că acestea sunt folosite drept justificare pentru neacordarea majorărilor salariale. Acest decalaj dintre percepțiile celor două categorii de respondenți aduce în atenție modul în care organizațiile monitorizează starea de bine a angajaților și comunică deciziile care le afectează veniturile și condițiile de muncă.

Aproape jumătate dintre angajați se tem pentru siguranța locului de muncă

Incertitudinea economică influențează și sentimentul de securitate profesională. Întrebați cât de sigur își consideră locul de muncă în următoarele 12 luni, 37,8% dintre angajați spun că se simt relativ în siguranță, dar urmăresc piața pentru a fi pregătiți în cazul unor schimbări.

Alți 27,9% se declară nesiguri și se așteaptă la posibile restructurări, iar 21,2% caută deja un alt loc de muncă de teama disponibilizărilor. Doar 13,1% dintre respondenți au un sentiment puternic de siguranță profesională, pe care îl asociază cu stabilitatea companiei în care lucrează. În total, 49,1% dintre angajații chestionați fie se așteaptă la restructurări, fie caută deja un alt job din teama de a-l pierde pe cel actual.

Ce ar face angajații pentru un salariu cu 15% mai mare

Sondajul arată că presiunea financiară influențează loialitatea angajaților, însă stabilitatea profesională continuă să cântărească în deciziile de carieră.

Aproximativ 33,9% dintre angajatori consideră că loialitatea salariaților a scăzut considerabil din motive financiare și că aceștia ar pleca pentru o ofertă salarială mai bună. În schimb, 46,8% spun că angajații au rămas loiali chiar și în condițiile economice actuale, iar 19,4% consideră că dificultățile au consolidat relațiile din echipă.

Întrebați cum ar reacționa dacă ar primi o ofertă pentru un loc de muncă plătit cu 15% mai bine, angajații au indicat următoarele opțiuni:

• 28,3% ar încerca să folosească oferta pentru a negocia o majorare salarială cu actualul angajator.
• 24,8% ar accepta imediat noua ofertă, din nevoia urgentă de venituri suplimentare.
• 25,1% ar rămâne la actualul loc de muncă pentru siguranță și stabilitate.
• 21,8% ar respinge oferta pentru că nu doresc să își asume riscuri în actualul context economic.

Potrivit cercetării, stabilitatea locului de muncă este în prezent principalul factor de retenție, urmată de cultura și mediul organizațional, flexibilitatea programului și pachetul salarial.

În același timp, dacă ar putea schimba un singur aspect al locului de muncă actual, 43,5% dintre angajați ar alege salariul. Alți 18,2% ar reduce volumul de muncă sau nivelul stresului, 15,1% ar schimba stilul de leadership al managerului, 7% ar prefera mai multă flexibilitate, iar 6% ar îmbunătăți comunicarea internă.

Rezultatele arată că, într-o perioadă în care posibilitățile de creștere salarială sunt limitate, angajatorii se confruntă cu două provocări simultane: păstrarea angajaților valoroși și gestionarea oboselii profesionale acumulate în organizații.

Despre sondaj

Cercetarea eJobs România a fost realizată în septembrie 2026, pe două eșantioane: 115 angajatori, reprezentați de manageri, specialiști în resurse umane, directori de departamente, CEO și antreprenori, și 1.000 de angajați.

Sondajul a analizat impactul schimbărilor economice și organizaționale asupra stării de bine, productivității, salariilor, siguranței profesionale și retenției angajaților.