Sportul ca investiție în oameni: lecții din economia sportului pentru HR-ul viitorului

Sportul a trecut de la a fi o sursă de divertisment sau competiție spre un motor economic global de miliarde de dolari, capabil să influențeze sănătatea societății, incluziunea socială și chiar sustenabilitatea mediului. Acesta este mesajul central al unui nou raport al World Economic Forum, realizat în colaborare cu Oliver Wyman, prezentat în contextul reuniunii anuale de la Davos.

Până în 2026, economia sportului este evaluată la 2,3 trilioane USD anual, reprezentând aproape 2% din PIB-ul global. Această cifră include evenimente de talie mondială, cum ar fi Cupa Mondială FIFA, dar și sportul de masă, de la competițiile locale pentru copii până la turismul de aventură sau echipamentele sportive.

Pentru specialiștii în resurse umane și liderii de organizații, acest raport oferă o perspectivă valoroasă: sportul poate fi un catalizator al bunăstării angajaților, al coeziunii comunitare și al dezvoltării durabile – obiective care sunt tot mai mult pe agenda strategică a companiilor moderne.

Sportul ca factor de sănătate publică

Una dintre provocările majore identificate în raport este nivelul ridicat al inactivității fizice: în 2024, aproximativ 1 din 3 adulți nu atinge recomandările minime de exerciții fizice (150 minute/săptămână), conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Acest comportament sedentar nu afectează doar sănătatea indivizilor, ci și costurile asociate pentru sistemele de sănătate și productivitatea forței de muncă.

Pentru HR, această realitate semnalează o oportunitate strategică: promovarea activității fizice în rândul angajaților reprezintă o investiție în sănătate, engagement și performanță. Organizațiile care integrează sportul sau programe de mișcare în cultura internă pot contribui la reducerea absenteismului, stresului și costurilor asociate cu bolile cronice.

De exemplu, un studiu IPSOS la nivel global arată că 58% dintre oameni și-ar dori să facă mai mult sport, dar sunt limitați de timp, costuri sau acces, o oportunitate pentru companii să creeze angajamente active în locurile de muncă.

Sportul și sustenabilitatea mediului

Raportul subliniază că economia sportului se confruntă cu două riscuri interconectate: inactivitatea fizică și schimbările climatice. Evenimentele extreme, de la furtuni la poluare, au dus la perturbări în programul a peste 2.000 de competiții la nivel global între 2004 și 2024, iar clima instabilă afectează atât sportul de performanță, cât și participarea la sport la nivel comunitar.

La nivel global, organizațiile sportive contribuie singure la aproximativ 450 milioane tone de emisii de CO₂ anual, o amprentă mai mare decât a multor țări europene. Această realitate obligă brandurile, sponsorizările și companiile implicate în sport să își regândească modelul de business, integrând standarde de sustenabilitate și colaborări public-private pentru reducerea impactului asupra mediului.

Pentru liderii HR, această discuție este esențială: valorile despre sănătate, responsabilitate socială și grijă

Sportul în orașe: designul mediului de lucru și wellbeing-ul comunitar

Un alt punct cheie din raport este legătura dintre mediul construit și sănătatea oamenilor. Aproximativ 80% din factorii care influențează sănătatea unei comunități se află în afara sistemului tradițional de sănătate – în orașe, spațiile publice, accesul la natură și infrastructura sportivă.

Pentru organizații, acesta este un semnal că strategiile de wellbeing nu ar trebui să se limiteze la beneficiile interne, ci să valorifice parteneriate cu comunități locale, să sprijine inițiative de infrastructură urbană și să încurajeze politici publice care promovează mișcarea și accesul la activități fizice.

Un exemplu inspirator menționat în raport este modul în care orașe ca Paris, după Jocurile Olimpice din 2024, au transformat proiectele sportive în oportunități de regenerare urbană, curățând cursuri de apă și creând spații verzi pentru comunitate.

Într-un context global marcat de schimbări economice accelerate, presiune pe sănătatea mintală și așteptări tot mai articulate din partea angajaților, sportul capătă un rol central în agenda organizațiilor. Așa cum evidențiază datele World Economic Forum, economia sportului influențează direct sănătatea oamenilor, coeziunea comunităților și sustenabilitatea pe termen lung, dimensiuni esențiale pentru performanța și stabilitatea organizațională.

Pentru HR, valoarea reală stă în integrarea mișcării, sănătății și accesului la sport într-o viziune coerentă despre wellbeing, productivitate și responsabilitate socială. Organizațiile care tratează sportul ca infrastructură de sănătate și capital uman creează contexte favorabile pentru atragerea, dezvoltarea și motivarea oamenilor într-un mediu competitiv.

Economia sportului vorbește, în esență, despre oameni: despre corpuri sănătoase, comunități conectate și organizații care cresc prin investiții constante în bunăstarea celor care le dau sens și direcție.