2 din 3 angajați se simt mai stresați decât anul trecut

Piața muncii din România intră în 2026 cu un nivel ridicat de presiune emoțională asupra angajaților. Potrivit celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 2 din 3 angajați declară că se simt mai stresați la locul de muncă decât în anul anterior, în timp ce nivelul general de satisfacție profesională continuă să scadă.

Doar 27% dintre angajați se mai declară fericiți și împliniți la locul de muncă, în scădere cu 8 puncte procentuale față de 2025, iar 57% spun că resimt un nivel mai ridicat de stres profesional comparativ cu anul trecut.

Creșterea nivelului de stres este strâns legată de contextul economic, social și politic. 66% dintre respondenți afirmă că schimbările din ultimul an le-au afectat direct starea de bine la job, procentul urcând la 72% în rândul angajaților cu vârste între 25 și 34 de ani.

Printre principalii factori externi care alimentează anxietatea se numără:

• creșterea costului vieții (62%)
• scăderea puterii de cumpărare (56%)
• instabilitatea economică și teama de pierdere a locului de muncă (44%)
• incertitudinea legată de viitor (36%)

În acest context, mai mult de jumătate dintre angajați (55%) consideră că organizațiile nu oferă suficiente măsuri de sprijin pentru gestionarea stresului.

Presiunea internă: volum de muncă, responsabilități și dificultăți financiare

Dincolo de contextul macro, stresul este alimentat și de factori interni organizaționali. Angajații indică drept principale surse:

• volumul ridicat de muncă (58%)
• preluarea excesivă de responsabilități (49%)
• dificultățile financiare (41%)

Un element relevant pentru HR este creșterea semnificativă a stresului asociat dificultăților financiare (41% în 2026, față de 29% în 2025), în timp ce presiunea generată de volumul de muncă scade ușor.

Strategiile angajaților se schimbă: tot mai mulți iau în calcul plecarea

Modalitățile prin care angajații încearcă să gestioneze stresul rămân, în mare parte, individuale și reactive:

• concediul de odihnă (52%)
• activități de relaxare în timpul liber (47%)

Ambele strategii sunt în scădere față de anul trecut, semnalând o eficiență limitată sau acces mai redus la astfel de soluții. În același timp, schimbarea locului de muncă devine o opțiune tot mai frecventă: 29% dintre angajați iau în calcul această variantă, față de 21% în 2025.

Proactivitatea scade, vulnerabilitatea crește

Un alt semnal important este scăderea proactivității în prevenirea burnout-ului. Doar 52% dintre angajați spun că iau măsuri pentru a-și gestiona stresul, în scădere de la 60% în 2025. Excepția o reprezintă tinerii între 18 și 24 de ani, unde nivelul de conștientizare și acțiune rămâne ridicat (74%).

Rezultatele studiului conturează o schimbare de paradigmă pentru organizații. Stresul nu mai este doar o problemă individuală, ci una sistemică, influențată atât de contextul extern, cât și de designul intern al muncii.

Pentru profesioniștii HR, acest context ridică câteva întrebări esențiale:

• Cum pot fi regândite rolurile și volumul de muncă pentru a reduce presiunea constantă?
• Ce tip de suport devine relevant într-un context economic instabil?
• Cum pot organizațiile să treacă de la beneficii punctuale la strategii reale de wellbeing?

Într-un moment în care mobilitatea profesională crește, iar angajații devin mai dispuși să plece pentru a-și proteja echilibrul, gestionarea burnout-ului devine un element central în retenție și engagement.