Boreout: Cum să gestionezi plictiseala și lipsa de provocare la locul de muncă

În mediul profesional agitat al zilelor noastre, cu tot stresul și provocările pe care le implică, puțini ar putea crede că există un fenomen precum boreout – opusul bine-cunoscutului burnout. Dacă am indexa informațiile care au apărut în media internațională despre acest subiect,realizăm că boreout-ul este o realitate pentru mulți angajați. Contrar agitației și stresului din cauza suprasolicitării, boreout-ul se referă la starea de plictiseală și lipsă de provocare în cadrul locului de muncă. Este un fenomen care poate avea consecințe negative asupra angajaților și organizațiilor în ansamblu.

Ce este boreout și cum se manifestă?

Boreout-ul este o condiție în care angajații se simt sub-stimulați și sub-utilizați la locul de muncă. Contrar burnout-ului, care este rezultatul excesului de muncă și stresului, boreout-ul apare atunci când angajații se confruntă cu plictiseală și monotonia, adesea din cauza lipsei de provocare și lipsa sarcinilor interesante.

Manifestările boreout-ului pot include:

Plictiseală cronică: Angajații simt că timpul trece încet din cauza lipsei de activități stimulative și interesante.

Lipsa motivației: Datorită monotonei și lipsei de provocare, angajații pot pierde interesul și motivația pentru munca lor.

Scăderea performanței: Fără provocări și stimulente, angajații pot să-și piardă concentrarea și să-și reducă performanța.

Sentimente de inutilitate: Angajații pot dezvolta sentimente de inutilitate și lipsă de valoare în cadrul organizației.

Cauzele boreout-ului

Boreout-ul poate fi cauzat de mai multe factori, printre care:

Lipsa sarcinilor adecvate: Atunci când angajații nu au suficiente sarcini sau sarcinile lor nu sunt adecvate nivelului lor de competență, monotonia poate instala.

Lipsa perspectivei de dezvoltare: Fără perspective de avansare sau dezvoltare profesională, angajații pot simți că munca lor nu are sens sau direcție.

Mediul organizațional neprietenos: Cultura organizațională neprietenoasă sau relațiile tensionate la locul de muncă pot contribui la sentimentele de plictiseală și lipsă de implicare.

Semnele că experimentați boreout în loc de burnout:

Anxietate: niveluri ridicate de anxietate și stres sunt adesea asociate cu boreout-ul. Lăsând sarcinile pentru ultimul moment și apoi intrând în panică înainte de un termen limită, teama de a-ți aduce îngrijorările în atenția managerului tău sau sentimentul că nu lucrezi suficient de mult sunt toate declanșatoare ale anxietății.

Tristețe sau depresie: toată lumea vrea să simtă că contribuțiile lor sunt valoroase; este trist să știi că munca ta este văzută ca lipsită de sens sau fără rost.

Procrastinare: dacă amâni frecvent sarcinile importante în favoarea altor activități ar putea fi din cauza boreout-ului. Procrastinarea este adesea legată de lipsa de motivație, pe care o știm că este o cauză a boreout-ului. Angajații plictisiți tind să cadă în comportamentul de cyberloafing, navigând pe rețelele de socializare sau făcând cumpărături online, ca mecanism de adaptare, ceea ce înseamnă că, deși sunt fizic la birourile lor, nu sunt implicați în muncă.

Cum poate fi gestionat boreout-ul?

Pentru a gestiona și preveni boreout-ul, atât angajații, cât și angajatorii pot adopta mai multe strategii:

Comunicare deschisă: Angajații ar trebui să discute deschis cu managerii lor despre sentimentele lor de plictiseală și lipsă de provocare.

Stabilirea de obiective personale: Stabilirea de obiective personale și profesionale poate ajuta angajații să-și mențină motivația și direcția.

Rotirea sarcinilor: Angajatorii ar trebui să încurajeze rotirea sarcinilor și oferirea de proiecte noi pentru a menține angajații implicați și stimulați.

Dezvoltare profesională: Oferirea de oportunități de formare și dezvoltare profesională poate ajuta angajații să se simtă mai implicați și să-și mențină interesul pentru munca lor.

Cultivarea unei culturi organizaționale pozitive: Promovarea unei culturi organizaționale pozitive, care să încurajeze recunoașterea și aprecierea angajaților, poate ajuta la prevenirea boreout-ului.

Boreout-ul poate avea consecințe negative asupra sănătății mentale și performanței angajaților, precum și asupra eficienței și succesului organizațional. Prin conștientizarea acestui fenomen și adoptarea unor strategii adecvate de gestionare și prevenire, angajații și organizațiile pot crea un mediu de lucru mai sănătos și mai stimulant, în care angajații să se simtă valorizați și implicați.