Hot Now

Greșeli frecvente în contractele individuale de muncă

14 04 2014, Avocatnet , Comenteaza, 4.741 afisari

Un contract de muncă greșit întocmit poate obliga angajatorul să plătească daune salariatului păgubit prin prevederile documentului. Mai mult decât atât, firmele care includ în contractele de muncă clauze contrare dispozițiilor legale riscă și amenzi din partea inspectorilor ITM, acestea ajungând și la 5.000 de lei. Află din materialul de mai jos care sunt cele mai frecvente erori apărute în contractele de muncă, dar și cum trebuie acestea corectate.

Întocmirea unui contract individual de muncă nu este tocmai o sarcină ușoară, existând anumite limite de conținut, a menționat Dr. Ana Stefanescu, expert legislația muncii, în cadrul seminarului „Greșeli frecvente în contractele individuale de muncă: Cum să le eviți?„, organizat recent de AvocatNet.ro.

Concret, potrivit specialistului, în afara de sancțiunea nulității pentru întocmirea contractului cu încălcarea legii sau răspunderea patrimonială a angajatorului, mai poate interveni și răspunderea contravențională a acestuia. Astfel, angajatorul care va include în contractul individual de muncă clauze contrare dispozițiilor legale, va fi sanctțonat cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, potrivit Codului muncii.

Pentru a evita aceste sancțiuni, expertul în legislația muncii a punctat cele mai frecvente greșeli care pot interveni în contractele individuale de muncă sau în legătură cu acestea. 

Angajatorul nu face unele mențiuni obligatorii în CIM

Potrivit Anei Ștefănescu, principalele acte normative care trebuie avute în vedere la întocmirea unui contract individual de muncă sunt Codul muncii și Ordinul Ministerului Muncii nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă.

„În practică, atunci când se întocmește un asemenea contract, se ține cont, în mod greșit, numai de tipizatul/modelul acestuia reglementat de Ordinul Ministerului Muncii nr. 64/2003 și se omit precizări obligatorii”, a punctat expertul. 

Astfel, dintre mențiunile obligatorii omise de angajatori la întocmirea CIM, specialistul a menționat:

  • „riscurile specifice postului”, care țin de sănătatea sau securitatea în muncă, de natura muncii (călătorii frecvente, delegări, detașări, disponibilitate pentru lucru în program prelungit în anumite condiții) sau de natura postului unic (care presupune, în mod obișnuit, rechemări din concediul de odihnă);
  • „data de la care contractul urmează să își producă efectele”, distinct de elementele „data încheierii contractului” și „data începerii activității”;
  • funcția/ocupația conform specificației din alte acte normative decât Clasificarea ocupațiilor din România;
  • programul de lucru normal, inegal sau individualizat care trebuie specificat concret și nu prin prevederi generice cum ar fi „conform fișei postului” sau „după cum decurge din activitățile specifice postulu”;
  • durata perioadei de probă doar dacă s-a convenit de comun acord cu privire la aceasta; (în cazul optării pentru o astfel de clauză, mai trebuie trecute drepturile și obligațiile specifice);
  • salariul ce trebuie evidențiat detaliat cu toate elementele sale constitutive (salariu de bază, sporuri, indemnizații etc.), inclusiv prin echivalarea și exprimarea în bani a prestațiilor suplimentare care se acordă în natură;
  • specificarea condițiilor în care se acordă preavizul (concediere și demisie, cu indicarea tipurilor de concediere avute în vedere în Codul muncii);
  • faptul că se pot soluționa conflictele individuale de muncă și pe cale amiabilă, cu sau fără mediator, potrivit Codului muncii, și nu numai pe calea instanțelor judecătorești, cum prevede Ordinul nr. 64/2003.

Angajatorul nu informează salariatul despre anumite elemente obligatorii, generale sau specifice

Neîndeplinirea de către angajator a obligației de informare a salariatului se poate datora tot nesesizării unor neconcordanțe între Ordinul nr. 64/2003 și Codul muncii. Totuși, potrivit Anei Ștefănescu, mai sunt și alte aspecte care privesc totala neinformare sau informarea incorectă.

Descoperă și restul greșelilor frecvente în contractele individuale de muncă citind tot articolul de Mirela Oprea de pe Avocatnet.ro.

Adauga comentariu

Cele mai noi

Peste jumătate dintre angajații români (59%) sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă, potrivit studiului Randstad Workmonitor, aflat la a  douăzecea ediție. O treime (33%) dintre aceștia sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, procent care crește la 43 % în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani. „Ediția […]

Detalii

Compania Huawei este recunoscută ca angajator de top în România pentru prima oară și pentru a patra oară consecutiv în Europa, în cadrul Top Employers 2023 anunțat recent.  Obținerea certificării Top Employer demonstrează angajamentul organizației de a contribui la o lume mai bună pe piața forței de muncă, care se manifestă prin excelență în politicile […]

Detalii

2022 a fost anul în care angajații au reînceput să se întoarcă la munca de la birou, după doi ani în care stilul de muncă remote a fost mai degrabă regula decât excepția, iar 2023 pare că va continua această tendință. Potrivit datelor celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, în acest moment, 46,1% […]

Detalii

Tot mai mulți se plâng de lipsa de pregătirea a noilor generații, însă foarte puțin se adaptează nevoilor lor „Tinerii de azi au nevoie de activități practice și vor teoria doar ca suport.” +1200 tineri și profesori din toată țara au beneficiat de programul ce a inovat educația 72% dintre tinerii de azi regretă că […]

Detalii
Newsletter-ul Portal Hr

Rămâi conectat la ultimele tendințe în HR

Abonează-te la newsletter