Neurodiversitatea în companii: ce arată cel mai nou studiu Autism Voice & MKOR despre angajarea persoanelor neurodivergente în România

Într-un peisaj profesional în care incluziunea devine tot mai des invocată în discursul public, realitatea companiilor din România rămâne una la început de drum în ceea ce privește integrarea persoanelor neurodivergente. Conform studiului realizat de Autism Voice și agenția de cercetare MKOR, doar 12% dintre organizațiile din România știu cu siguranță că au angajați neurodivergenți, în timp ce peste jumătate recunosc că „probabil” au astfel de colegi, însă nu colectează date oficiale.

Între 2021 și 2024, numărul persoanelor înregistrate cu tulburări mintale și psihice, inclusiv autism, a crescut cu 7,5%, un ritm dublu față de creșterea numărului de persoane cu dizabilități fizice. Totuși, această categorie de persoane rămâne în mare parte invizibilă pe piața muncii, cu o rată de angajare estimată la doar 10%. Pentru comparație, la nivel european, media angajării în rândul persoanelor cu dizabilități este de 48%.

Studiul arată un paradox clar: deși există o creștere constantă a numărului de persoane neurodivergente, companiile nu au, în majoritatea cazurilor, mecanisme clare de identificare și sprijin. Doar una din zece organizații cunoaște cu certitudine că are angajați neurodivergenți, în timp ce 65% nu au nicio strategie formală dedicată neurodiversității. În lipsa unor politici și procese coerente, incluziunea rămâne un concept abstract, fără impact real în viața profesională a acestor persoane.

Mădălina Iorga, Senior Researcher în cadrul MKOR, punctează că lipsa vizibilității asupra neurodiversității în organizații este o consecință directă a absenței mecanismelor sistemice. Aceasta susține că angajatorii nu sunt pregătiți să identifice, să integreze și să ofere sprijin real acestor angajați, deși deschiderea teoretică există.

Beneficiile integrării neurodiversității sunt totuși recunoscute. Organizațiile participante la studiu au evidențiat calități precum atenția la detalii, potențialul crescut de inovație și creativitatea persoanelor neurodivergente, dar și autenticitatea acestora în relațiile profesionale. În plus, 42% dintre companii și-au exprimat intenția clară sau moderată de a angaja persoane neurodivergente în următorul an. Cu toate acestea, există o serie de blocaje practice care frânează transformarea intențiilor în realitate: lipsa experienței în integrarea acestui tip de diversitate, dificultatea de a gestiona situații neprevăzute sau teama că sprijinul oferit va fi perceput ca tratament preferențial.

Din punct de vedere legislativ, Ordonanța nr. 127/2024 vine cu o obligație clară pentru companii de a integra persoane cu dizabilități. Totuși, în lipsa unor politici aplicate și a sprijinului pentru angajatori, nevoile specifice ale persoanelor neurodivergente continuă să fie slab adresate.

Pentru a răspunde acestor provocări, Autism Voice a lansat programul Work Aid Kit – o inițiativă care sprijină atât candidații neurodivergenți, cât și organizațiile. Programul include sesiuni de formare pentru dezvoltarea abilităților necesare în câmpul muncii și traininguri specializate pentru angajatori, prin care sunt facilitate întâlniri directe între viitori angajați și mediul de business. Nicoleta Orlea, director de comunicare și fundraising în cadrul Autism Voice, subliniază că integrarea persoanelor neurodivergente nu este doar o obligație morală sau legală, ci o oportunitate reală pentru organizații de a-și consolida cultura incluzivă și avantajul competitiv.

Nevoia de educație și sprijin este confirmată și de angajatori. Peste jumătate dintre cei chestionați s-au declarat interesați să participe la programe de training și consultanță în domeniul neurodiversității, iar majoritatea își doresc acces la resurse clare și instrumente practice pentru a face pași concreți în direcția incluziunii.

Lansarea studiului a avut loc pe 18 martie 2025, în cadrul Institutului Autism Voice, reunind specialiști din HR, reprezentanți ai autorităților publice, psihologi și persoane neurodivergente care activează în mediul profesional. Discuțiile au scos în evidență necesitatea unei colaborări mai strânse între angajatori, stat, ONG-uri și persoanele direct implicate, pentru a construi o cultură organizațională deschisă și sustenabilă.

Participanții au atras atenția că fără mecanisme clare de identificare și măsurare a diversității cognitive, persoanele neurodivergente vor continua să rămână invizibile în statistici, iar politicile de incluziune vor fi greu de fundamentat sau implementat. Mai mult, s-a evidențiat că este nevoie de o schimbare profundă de mentalitate, care să repoziționeze neurodiversitatea nu ca un subiect de nișă, ci ca o resursă valoroasă pentru orice organizație preocupată de inovație, performanță și echitate.