Preferințele studenților s-au schimbat: 3 motive pentru care admiterea 2025 arată diferit

Anul 2025 a adus schimbări vizibile în opțiunile absolvenților de liceu privind alegerea facultății. Datele publicate de Playtech arată că Facultatea de Psihologie din cadrul Universității din București a înregistrat cea mai mare concurență la nivel național, cu 27,55 candidați pe loc la specializarea „Științe cognitive în limba română”, depășind chiar și domeniul IT, tradițional foarte căutat.

Pe lângă alegerea specializării, un alt aspect tot mai important pentru studenți este modul în care își desfășoară viața universitară și unde vor locui. Opțiunile variază de la căminele universitare clasice, la chirii private, dar și la campusuri moderne, exemplul clasic fiind West Gate Studios din București. Pentru generațiile Z și Alpha, locul unde își vor petrece anii de facultate face parte integrantă din experiența universitară și influențează modul în care socializează, studiază și își construiesc stilul de viață.

Aceste schimbări nu sunt întâmplătoare. Analizând tendințele admiterilor din acest an, putem identifica trei motive principale pentru care preferințele studenților s-au modificat:

1. Relevanța domeniilor pe piața muncii

Tinerii aleg acum programe care le oferă perspective clare de carieră și care răspund nevoilor angajatorilor. Specializările emergente, precum psihologia aplicată, studiile cognitive sau IT-ul, oferă oportunități directe în domenii aflate în creștere, motiv pentru care concurența la aceste facultăți a crescut semnificativ. În plus, aceste programe le permit studenților să dobândească competențe practice și digitale care sunt tot mai cerute pe piața muncii, de la analiza datelor și programare, până la înțelegerea comportamentului uman sau a proceselor cognitive. Alegerea acestor domenii le oferă astfel șansa de a intra rapid în câmpul profesional, dar și flexibilitatea de a se adapta la roluri diverse pe parcursul carierei. Această orientare către relevanță și aplicabilitate practică reflectă o generație care prioritizează siguranța profesională și oportunitățile concrete, nu doar prestigiu sau tradiție academică.

2. Contextul social și tehnologic
Noile tehnologii, inteligența artificială și transformările geopolitice au influențat semnificativ cererea pentru anumite specializări. Domenii precum Științele Politice, Jurnalismul și Limbi Străine au crescut în popularitate, deoarece le oferă studenților abilități utile în contexte internaționale și organizații publice sau private. De exemplu, facultățile de Jurnalism organizează workshop-uri de investigare și producție media, Facultatea de Științe Politice desfășoară simulări de negocieri și ateliere de diplomație, iar specializările de Limbi Străine propun proiecte de traducere și interpretare pentru scenarii reale. Astfel, studenții pot combina teoria cu practica și pot dobândi experiențe concrete care fac trecerea către carieră mult mai fluidă.

3. Experiența universitară și viața de campus
Pe lângă programele de studiu, participarea la proiecte extracurriculare și viața de campus influențează tot mai mult deciziile tinerilor. Studenții apreciază laboratoare de psihologie experimentală, proiecte de consiliere socială la Sociologie, simulări de procese la Drept sau ateliere de traducere și interpretare la Limbi Străine. Aceste activități contribuie la formarea unei experiențe universitare complete, în care învățarea se combină cu socializarea, dezvoltarea de competențe și construirea unui stil de viață propriu. Pentru generațiile Z și Alpha, aceste aspecte fac parte integrantă din decizia de a alege o facultate și din modul în care își imaginează primii ani ca studenți.

Pe lângă aceste motive, datele arată că domenii precum Ecologia, Teologia sau Medicina generală au înregistrat o scădere a interesului. Durata mare a studiilor, provocările profesionale și lipsa unor trasee clare pe piața muncii au descurajat o parte dintre candidați. În schimb, IT-ul, Dreptul, Sociologia și Jurnalismul rămân printre cele mai atractive opțiuni, fiind considerate programe care oferă echilibru între investiția în timp și perspectivele de carieră.

Pentru cei care nu au prins loc la sesiunea de vară, unele facultăți au organizat sesiuni suplimentare în toamnă, oferind o a doua șansă absolvenților. Printre acestea se numără UMF „Grigore T. Popa” Iași, UAIC Iași, Universitatea din București, UBB Cluj-Napoca și Universitatea din Craiova.