România, printre țările cu cei mai mulțumiți profesori din lume. Cum putem atrage tinerii spre o carieră la catedră?

Un studiu recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), realizat în cadrul sondajului internațional Teaching and Learning International Survey (TALIS) 2024, oferă o imagine complexă a profesiei didactice în România. Deși datele arată un nivel ridicat de satisfacție în rândul profesorilor români, studiul semnalează și o tendință îngrijorătoare: interesul tinerilor pentru cariera didactică scade abrupt.

Profesorii români, printre cei mai mulțumiți din lume

Conform raportului OECD, 96% dintre profesorii români de gimnaziu se declară mulțumiți de locul lor de muncă, un procent semnificativ mai mare decât media OECD, care este de 89%. La fel de remarcabil, peste jumătate dintre profesori (57%) sunt mulțumiți de nivelul de salarizare, comparativ cu doar 39% la nivel internațional. Aceste cifre plasează România printre țările cu cei mai satisfăcuți profesori din lume, o performanță notabilă pentru un sistem care, de-a lungul anilor, a traversat provocări legate de resurse, infrastructură și statut profesional.

Totodată, 63% dintre cadrele didactice afirmă că se simt pregătite să răspundă nevoilor educaționale diverse, inclusiv ale elevilor cu cerințe speciale, un procent apropiat de media OECD. Acest rezultat sugerează o adaptare treptată a profesorilor români la cerințele educației incluzive și la nevoia de formare continuă.

Este de luat în considerare și faptul că în România, potrivit datelor anunțate în momentul desfășurării cercetării, martie-aprilie 2024, au luat parte câte 20 de profesori și directori din 216 școli, conform datelor oferite de platforma Edupedu.

O profesie apreciată, dar mai puțin atractivă pentru tineri

Deși satisfacția în muncă este ridicată, cifrele legate de motivația inițială ridică semne de întrebare. Studiul TALIS arată că doar 59% dintre profesorii aflați în primii cinci ani de activitate spun că predarea a fost prima lor opțiune profesională. În rândul celor cu peste zece ani de experiență, procentul urcă la 82,7%.

Diferența de aproape 24 de puncte procentuale este una dintre cele mai mari dintre toate țările participante la sondaj și confirmă o tendință deja semnalată și de presa de specialitate. Potrivit unei analize Edupedu.ro, sub 60% dintre profesorii aflați la început de carieră văd meseria de dascăl ca o alegere vocațională, ceea ce arată că, deși profesorii sunt mulțumiți odată integrați în sistem, atragerea tinerilor către această profesie devine o provocare tot mai mare.

De ce se pierde interesul pentru catedră

Fenomenul are cauze multiple. În primul rând, percepția socială asupra profesiei didactice rămâne fragilă, iar tinerii asociază adesea meseria cu eforturi mari și recompense limitate. În al doilea rând, lipsa programelor de mentorat și sprijin real în primii ani de activitate duce la o rată ridicată de abandon al profesiei.

Pe termen lung, aceste dezechilibre pot afecta stabilitatea sistemului educațional. O generație de profesori tineri mai puțin motivați înseamnă un risc pentru calitatea actului educațional și pentru continuitatea vocației în școală.

Cum putem recâștiga motivația tinerilor profesori

Raportul OECD și analizele locale subliniază nevoia unei strategii integrate pentru susținerea debutanților în carieră. Soluțiile includ programe de mentorat bine structurate, formare pedagogică adaptată realităților actuale și o comunicare publică mai clară asupra valorii profesiei didactice.

În plus, creșterea atractivității profesiei trebuie să înceapă devreme, la nivel universitar, prin promovarea predării ca opțiune de carieră cu sens, impact și stabilitate. Alinierea satisfacției profesionale cu motivația intrinsecă poate transforma școala într-un loc nu doar de lucru, ci și de creștere personală și socială.

România se află într-un moment-cheie: profesorii existenți sunt mulțumiți, dedicați și bine ancorați în misiunea lor, dar tinerii nu mai văd în această profesie o alegere de viitor. Tocmai de aceea, politicile publice, universitățile și comunitatea HR trebuie să colaboreze pentru a redescoperi sensul predării.