Sănătatea mintală este noua frontieră a performanței în companii

Într-o lume în care stresul cronic, anxietatea și burnout-ul au devenit parte din vocabularul zilnic al angajaților, sănătatea mintală este mai mult decât o temă de wellbeing: a devenit urgență economică globală. Raportul publicat de McKinsey Health Institute (MHI) în 2025, “Investing in the Future: How Better Mental Health Benefits Everyone”, arată că problemele de sănătate mintală costă economia globală peste 6 trilioane de dolari anual, o cifră care depășește impactul economic al oricărei alte boli netransmisibile. McKinsey avertizează că lipsa investițiilor în prevenție și în politici de suport psihologic afectează nu doar indivizii, ci și productivitatea națională, performanța companiilor și sustenabilitatea sistemelor publice.

Raportul arată că sănătatea mintală este mai mult decât un subiect de wellbeing sau empatie organizațională, a devenit o problemă economică și de competitivitate. Țările care investesc în programe de prevenție și în infrastructuri de suport psihologic obțin câștiguri tangibile: mai puține zile de concediu medical, performanță crescută și un climat de încredere în organizații.

Studiul McKinsey arată că fiecare dolar investit în sănătate mintală aduce un randament între 2 și 4 dolari în productivitate, retenție și reducerea absenteismului. Chiar și un program minimal de suport emoțional ar putea reduce pierderile economice, cauzate de stresul cronic, burnout și absenteism.

De ce organizațiile trebuie să devină actori de sănătate publică

Raportul McKinsey subliniază un mesaj esențial: sănătatea mintală trebuie abordată ca o investiție strategică, nu ca o inițiativă HR de imagine. În prezent, angajații petrec aproape o treime din viața activă la locul de muncă, ceea ce face din companii un actor crucial în prevenția dezechilibrelor psihice.

McKinsey identifică trei niveluri de intervenție:

1. Prevenție primară: crearea unei culturi organizaționale care reduce stresul și încurajează echilibrul;
2. Detecție timpurie: identificarea semnelor de anxietate, depresie sau burnout prin instrumente de măsurare și feedback anonim;
3. Intervenție activă: oferirea accesului la consiliere, programe de suport psihologic și zile dedicate recuperării mentale.

În România, puține companii au implementat structuri complete. Câteva exemple pozitive pot fi întâlnite în industriile IT, banking și FMCG, unde există deja programe integrate de consiliere, coaching și workshop-uri despre stres. Totuși, majoritatea firmelor se opresc la inițiative punctuale: yoga, team building sau cursuri de mindfulness, fără o strategie reală.

Sănătatea mintală ca avantaj competitiv

Conform MHI, organizațiile cu programe solide de wellbeing mintal au o creștere de 30% în retenția angajaților și o scădere cu 25% a absenteismului. În contextul României, unde deficitul de forță de muncă și fluctuația ridicată sunt probleme constante, aceste cifre pot face diferența dintre stagnare și progres.

Mai mult, o cultură sănătoasă din punct de vedere psihologic contribuie la inovație. Angajații care se simt în siguranță emoțional își asumă mai ușor riscuri, propun idei noi și construiesc relații de încredere.