Soluții pentru stimularea responsabilității sociale în domeniul resurselor umane

23,7% – rata oficială a șomajului în rândul tinerilor din România și locul întâi la munca la negru în Europa: două dintre temele care s-au dezbătut intens în cadrul mesei rotunde „Responsabilitatea socială în domeniul resurselor umane”, 27 noiembrie 2012, prima din seria „Probleme și soluții pentru stimularea responsabilității sociale în România”, organizată în cadrul proiectului „Acționăm responsabil” – Rețeaua socială RSC”

Prima masă rotundă organizată în cadrul proiectului „Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC” a reunit reprezentanți ai autorităților publice (Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Secretariatul General al Guvernului, UGIR, Cartel Alfa), reprezentanți ai unor companii multinaționale, cât și românești (Dacia Renault, JTI România, KPMG, Star Storage, Junior Achievement România) și membri ai unor ONG-uri (Romanian American Foundation, FDSC, Ateliere fără Frontiere, Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România), precum și reprezentanți ai mediului academic (Academia de Studii Economice, SNSPA).

Pe agenda evenimentului s-au regăsit următoarele teme de dezbatere: relațiile de muncă, egalitatea de șanse între femei și bărbați, integrarea în muncă a tinerilor absolvenți și dezvoltarea profesională a acestora, munca la negru, angajarea persoanelor cu dizabilități și sănătatea și siguranța la locul de muncă.

 Birocrația și excesul de reglementare omoară și cele mai bine intenționate măsuri ale statului. România este campioană la ceea ce britanicii numesc „overregulating”, adică reglementare excesivă. În încercarea de a crea un cadru, mergem mai departe și creăm un „pat al lui Procust” pe care companiile nu îl pot accepta, pentru că dacă un stimulent vine cu 3-4 constrângeri la pachet, atunci devine total neinteresant și, de fapt, aduce pierderi.Companiile gândesc în cifre și dacă nu învâțăm să reglementăm stimulentele pentru companii cu aceleași instrumente, nu vom avea niciodată succes în a obține un impact pe piață. Vestea bună este că avem alături de noi, cu consecvență, reprezentanți ai ministerelor relevante și că dialogul a fost unul deschis, onest, fără cosmetizări și cu destul de multă hotârâre din partea tuturor de a găsi soluții reale, cu impact pe termen lung. Nimeni nu mai este interesat doar să bifeze niște acțiuni și să „dea bine” la public.(Rodica LUPU, senator JCI, manager „Acționăm responsabil! – Rețeaua socială RSC”)

În acest sens, dezbaterea a urmărit identificarea de soluții de îmbunătățire a cadrului legislativ actual și de stimulare a companiilor în a investi în oameni și comunitate.

Printre problemele subliniate de către participanții la masă rotundă a fost rata crescută a șomajului în rândul tinerilor (23,7% în anul 2011, cf. Eurostat), o primă cauză a acestui fenomen fiind incompatibilitatea dintre oferta educațională preuniversitară și universitară și cerințele pieței muncii. În acest sens, au fost propuse soluții în ceea ce privește reglementarea internship-urilor și încurajarea companiilor să investească în potențialul absolvenților. Totodată, s-a subliniat nevoia ca facilitățile fiscale reale acordate angajatorilor pentru integrarea absolvenților să fie flexibilizate.

Ca potențială soluție la criza economică actuală, atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, a fost propusă reglementarea șomajului tehnic. Pe de-o parte, această practică oferă posibilitatea ca pe o perioadă limitată de timp angajatorul să-și păstreze acele resurse umane care aduc plus valoare afacerii, și să-și reducă, în același timp, cheltuielile cu salariile și contribuțiile sociale. Pe de altă parte, angajatul își păstrează calitatea de angajat și de asigurat pe toată perioada derulării șomajului de muncă, acesta primind un procentaj de minimum 75% din salariu.

În timp ce clivajul întemeiat pe diferențierea clară între programa de pregătire și competențele practice solicitate de piața de muncă reprezintă o problemă europeană, munca la negru constituie o problemă sistemică specifică țării noastre. Ultimul studiu publicat de Eurobarometru clasează România pe primul loc în ceea ce privește practica muncii la negru pe piața muncii (23% dintre angajați au declarat că au fost plătiți la negru, în întregime sau parțial, iar 31% au declarat „nu stiu/nu raspund”).

Una dintre principalele soluții desprinse în urma mesei rotunde a fost necesitatea colaborării între departamentul de resurse umane și cel de responsabilitate socială din cadrul companiilor în vederea elaborării și implementării de programe și proiecte integrate adresate propriilor angajați.  Totodată, o altă măsură recomandată de către participanții la eveniment a fost dialogul dintre instituțiile publice (ex. Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale), mediul privat și societatea civilă, cu scopul elaborării de politici sociale active adaptate la realitatea românească și la cerințele piețeii muncii, a angajatorilor și a angajaților.