Telemunca pe termen lung

Cu toate că telemunca are o reglementare în legislația noastră încă de acum aproape trei ani, Legea nr. 81/2018, dovedită extrem de utilă când, acum un an de zile, a venit un îndemn oficial, odată cu instalarea stării de urgență, la trimiterea angajaților să lucreze de acasă, acolo unde e posibil, legea are în continuare anumite lipsuri pe cel puțin două aspecte importante ale acestei munci: pe partea de sănătate și securitate în muncă (SSM) și pe cea de prelucrare a datelor și de securitate a informațiilor cu care operează angajații.

”Telemunca a venit cu serie de riscuri noi, care nu au fost până acum pe agenda departamentului de sănătate și securitate în muncă, sau cu exacerbarea unor riscuri existente. Vă dau două exemple: sănătatea mintală (gestionarea stresului, riscul de burnout) și creșterea riscului de dezvoltare a afecțiunilor musculo-scheletale. Din această perspectivă, inițiativele angajatorilor pentru menținerea stării de bine a angajaților se pot transforma chiar în obligații pentru aceștia. Trebuie să existe o evaluare a riscurilor legate de telemuncă făcută de specialiștii în sănătate și securitate în muncă, iar în funcție de această evaluare medicul de medicina muncii poate propune măsuri de prevenție”, spunea, de pildă, Ioana Cercel, avocat D&B David și Baias SCA, cu ocazia webinarului ”Munca viitorului. Provocări & soluții”, organizat de PwC România și D&B David și Baias la începutul acestei luni.

Legea 81 conține aspecte ce țin de sănătatea și securitatea în muncă, completându-se, în mod firesc, cu restul reglementărilor general aplicabile din domeniul SSM. Cu toate acestea, nicio reglementare nu se apleacă în mod deosebit pe problemele reale cu care se pot confrunta cei care muncesc deja de ceva vreme numai acasă. 

Citește tot articolul pe Avocatnet: Telemunca pe termen lung: Aspecte practice la care ar trebui să fie mai atente firmele